E clar că o taxă pentru repararea și întreținerea rețelei celor de la RDS nu ar trebui, nicicând, plătită din buzunarele noastre. E ca și cum comercianții de pâine ne-ar cere bani pentru benzina consumată pe transportul produselor de panificație. Sau ca și cum presari ne-ar cere parale pe țigările și cafeaua consumată de ziariști în timp ce și-au scris textele.
Dacă tot s-au pus pe tras bani de la populație, pe reprezentanții companiei ar fi trebuit să îi ducă și un pic capul. Pentru că nu, nu i-a dus capul când le-a trasnit prin bagdadie ideea cu mentenanța asta. Puteau să încorporeze surplusul de cash, pe care vor să-l ia moca de pe spinarea noastră, direct în factură. Într-o vreme în care toate se scumpesc, nimeni nu ar fi avut nimic de comentat. Mai ales că firma româno-maghiară deține monopulul privind furnizarea de internet și televiziune în foarte multe dintre orașele acestei minunate țări. Cum e și în Bârlad de altfel. Nu am fi avut ce face! Nici noi și nici ANPC.
Bine, acum nu mare ne-ar fi mirarea ca viitoarele facturi să ne ajungă în poște cu sume de plată mai mari decât până acum. Că, na, chiar dacă nu a ieșit pasiența de data asta, RDS cu siguranță nu se va da bătută și va inventa alte modalitați de a se îmbogăți pe spinările noastre.
