Paradoxul saraciei

Vorbeam zilele trecute cu reprezentantii Directiei de Asistenta Sociala (D.A.S) din cadrul Primariei Barlad despre situatia ajutoarelor de incalzire ce se acorda in orasul nostru. Inainte de iarna ce tocmai a trecut, dosarele a aproximativ 1.500 de familii au fost acceptate pentru a primi aceste subventii. Cu siguranta prea putin pentru un oras in care salariile sunt asa cum sunt, iar nivelul de trai este cu mult sub cel din alte urbe ale tarii.

Am ramas stupefiat insa cand Liliana Platon, sef al D.A.S, Barlad mi-a spus ca aproximativ 220 de milioane de lei vechi, din suma aferenta orasului nostru pentru subventiile de incalzire, nu au fost incasate de unele familii care si-au facut dosare. Situatia e mai mult decat stranie daca stam sa ne gandim ca pe cei care si-au depus aceste dosare cu siguranta nu ii dau banii afara din casa. Ca sa nu mai zicem ca pentru a fi acceptati au fost nevoiti sa indeplineasca niste criterii in ceea ce priveste venitul. Deci cum este posibil sa iti depui dosarul pentru a primi ajutor de incalzire si dupa aia sa nu iti ridici banii? Daca suma care va ramane neachitata ar intra in vistieria Consiliului Local ar fi ceva. Insa nu. Banii se vor intoarce la guvern daca cei care au facut acte pentru ei nu si-i vor ridica.

Nu stiu care ar fi explicatia pentru familiile care nu au mai avut nevoie de banii care li se cuveneau prin subventia de incalzire. Poate au primit o mostenire de la o ruda indepartata si nu s-au mai sinchisit sa stea la coada pentru cateva sute de lei. Poate au castigat la loto. Poate s-au mutat in insulele Fiji si acolo sigur nu au avut nevoie de incalzire. Sau poate doar sunt niste persoane instarite de la noi ale caror dosare au trecut cum trece un fiu de ministru bacalaureatul si care dupa aia s-au lasat pagubasi cand au vazut cu cine trebuie sa stea la rand pentru a-si ridica banii. Pentru ca imi vine greu sa cred ca un om care o duce de pe o zi pe alta uita sa ia niste bani pentru care nici macar nu a muncit.

Gargara politica: 1-ii Mai mincinosi ca altii!

PSD a inceput o campanie de denigrare a Guvernului, format preponderent din membri PDL. Cel Mai mare partid din opozitie are dreptate in cele Mai multe din sloganurile pe care le prezinta in aceasta campanie, marturisesc si eu impartasesc aceleasi idei, fiind anti-Boc si antibasescian convins.

Mi-a sarit in ochi unul dintre bannerele celor de la PSD, insa. Cel pe care il vedeti in imaginea alaturata si in care pesedistii spun ca vor un guvern Mai corect cu profesorii, facand referire, bineinteles, la unul condus de ei. Imi aduc aminte de o lege pe baza careia s-a facut foarte mult tam-tam la vremea respectiva si dupa care profesorii tanjesc si acum. Legea 221/2008, care prevede ca salariile profesorilor sa fie majorate cu aproximativ 50%. Acest act normativ a fost propus de catre PSD. De fapt de alianta PSD-PC, cum se numea atunci. In fine! Legea a trecut in Parlament, fiind votata in unanimitate. Un Parlament in care PSD-ul era pe locul doi in ceea ce priveste numarul de reprezentanti. De aplicat nu s-a aplicat nici in ziua de astazi, chiar daca trebuia sa intre in vigoare de la 1 octombrie 2008!

Motivul pentru care actul normativ a trecut fara niciun vot impotriva: se apropiau alegerile parlamentare. 

Stiind aceste lucruri, ma intreb, cum Mai poate PSD sa ceara actualului Guvern sa fie corect cu cadrele didactice, avand in vedere ca nici ei nu au fost corecti cu acestea cand au facut parte din Guvern ?(Aduceti-va aminte ca dupa alegerile parlamentare de atunci s-a format Guvernul PDL-PSD).

Cand se va termina gargara asta politica de care ne-am plictisit atat de mult si care, din pacate, inca Mai influenteaza masele? Sa ne lase in pace cu ce vor ei si sa Mai faca si ce vrem noi, pentru ca datorita noua sunt acolo. Vrem alti conducatori! 1-ii Mai competenti! (sunt oare?)

Ne indreptam spre oligarhie

Guvernul a initiat un proiect de lege privind revizuirea Constitutiei. Acesta va fi inaintat catre presedintele Traian Basescu si dupa acea votat in Parlament. Cel mai probabil va fi promulgat si de seful tarii si, avand in vedere cine l-a initiat si cine are majoritatea in Parlament, cu siguranta va fi votat si de parlamentari.

Daca acest lucru se va intampla, iar sansele sunt foarte mari, Romania se va indrepta spre un regim mai oligarhic decat acum, daca mi se permite incalcarea regulilor privind gradele de comparatie. De ce e acum un sistem oligarhic? Pentru ca separatia puterilor in stat nu exista in Romania. Sau exista doar formal. Singurul care conduce tara este fostul marinar Traian Basescu. Ati putea sa-mi dati peste nas spunand ca mai avem si Parlament si Guvern in tara asta. De asemenea, mai avem si o Curte Constitutionala. Daca imi spuneti acest lucru raspunsul meu ar fi unul laconic si poate dur: "Treziti-va"

Guvernul Romaniei nu este nimic altceva decat o prelungire a aparatului prezidential la care Basescu va mai trona inca patru ani si jumatate de acum incolo. Portocaliul este culoarea predominanta din cabinetul guvernamental. Un portocaliu care este zugravit atat de frumos si atat de fetis in ultima perioada de presedintele tarii incat ar trebui sa ne ingrijoram.

Dar hai sa lasam deoparte metaforele si sa spunem lucrurilor pe fata. Basescu conduce de fapt si aparatul prezidential si Guvernul. Si initiativa acestui proiect de lege nu apartine nicidecum Guvernului si Basvernului. E o sarada politica de prost gust care, cel mai probabil, isi va atinge scopul final. Acela de a reduce numarul de parlamentari de la 471 la 300 si de a desfiinta Senatul. In acest fel, prerogativele oligarhului Basescu vor fi sporite considerabil si va putea sa carmuiasca tara din pupa sa prezidentiala exact asa cum doreste muschiul sau cel mai striat.

Ati putea sa spuneti ca e bine ca scade numarul de parlamentari ca si asa stau degeaba si consuma banii publici in van. Ei bine, asa este, multi nu merita sa stea in acele fotolii. Insa reducerea numarului de parlamentari va duce implicit la ponosirea opozitiei, care si asa in momentul da fata nu prea are niciun cuvant de spus. Asta va duce, asa cum spuneam si mai sus, la cresterea puterii bravului nostru presedinte.