Ionut Benea

Un război închipuit

2011-06-30T18:22:00.006+03:00

Forumurile sunt sufocate în ultima perioadă de o dilemă „existenţială“ pentru locuitorii din Bârlad: cine-s mai tari-n pix, bârlădenii sau vasluienii. Totul a pornit de la nişte contre politice între primarul urbei noastre şi şefii de la judeţ. Fiecare tabără a avut tolba plină de săgeţi în acest război online purtat între bârlădeni şi colegii noştri de judeţ.

Am simţit pe propria-mi piele cât de încrâncenată este această luptă. În urmă cu ceva vreme, am scris un editorial pentru adevarul.ro (îl găseşti aici), în care dezaprobam declaraţiile publice făcute de primarul urbei, dl Constantin Constantinescu. Acesta spunea atunci, răspicat, că noi, bârlădenii, mergem la teatru în timp ce vasluienii mănâncă seminţe la stadion. Din păcate, ideea articolului meu a fost înţeleasă greşit de către cei mai mulţi cititori. Unii nici nu l-au citit şi s-au mulţumit să lase un comentariu în care să dea cu noroi în vasluieni. Se practică.

În acel material nu spuneam nicidecum că vasluienii sunt mai buni decât noi sau invers. Pur şi simplu dezaprobam o declaraţie care instiga la ură şi la bălăcăreală. Şi am avut dreptate, dovadă stând zecile de injurii postate pe toate site-urile locale de către ai noştri concitadini.

N-am nimic împotriva vasluienilor, dar da, consider că noi, bârlădenii, suntem ceva mai cizelaţi din punct de vedere cultural. Vorbele mele pot fi uşor demonstrate prin diferenţa mare de instituţii de cultură ce sunt în Bârlad, respectiv în Vaslui.

Pledez însă pentru un mod civilizat de exprimare. Ceea ce se întâmplă pe forumuri se cheamă mai mult refulare. Cred în continuare că dl primar a greşit şi greşeşte când îi jigneşte în public pe vasluieni. Edilul îşi motivează declaraţiile pe baza unor favoruri care s-ar fi făcut când fondurile de la judeţ s-au împărţit între cele două oraşe. Constantinescu vrea astfel să blameze acele stipendieri, însă greşeşte destinarul de fiecare dată când se află la microfon , adresându-se întregii populaţii a municipiului Vaslui. Clasificarea socială în funcţie de rang, inteligenţă sau statut este valabilă atât în Vaslui, cât şi în Bârlad. În ambele oraşe există persoane foarte inteligente, dar şi persoane mai puţin inteligente, numite, generic, „ţărani“. E păcat să-i bagi în aceeaşi hazna pe toţi. Unii chiar nu merită.

Populaţia este ca o cocă: maleabilă. Poate lua orice formă doreşte cel care o are pe mână. E păcat că brutarul o dospeşte cu ură şi instigare spre belicos.

(P)revenire

2011-06-30T17:45:00.000+03:00

Pentru că multe persoane m-au întrebat de ce nu mai scriu pe blog, am decis să pun din nou mâna pe tastatură. Pentru asta am nevoie şi de ajutorul vostru. Vă aştept cu sugestii, sesizări, ponturi, poze, filmuleţe, orice ar putea constitui sămânţa unei ştiri sau a unei opinii.

Cu bine!

Vis de copil

2011-06-30T17:34:00.000+03:00

Cu o bucată de mămăligă rece în mână copilul îşi îndreaptă privirea spre tatăl său. În naivitatea sa şi-ar dori ca acesta să nu-şi mai lovească soţia, să nu mai înjure sau să ţipe. Nu are curaj să comenteze, altminteri toate s-ar îndrepta asupra sa.

Nicoleta e o fată căreia îi place să viseze. Îşi imaginează uneori că se joacă cu păpuşile. Sau că înfulecă o ciocolată, aşa cum vede des în reclamele de la televizor. E o fată cu capul pe umeri, realistă. Ştie că sunt slabe şansele ca Moş Crăciun să-i aducă vreodată o Barbie sau o ciocolată. Se mulţumeşte cu ce are. O bucăţică de mămăligă rece de câte ori vine de la şcoală şi un opaiţ care stă aprins până noaptea târziu pentru a-şi face lecţiile.

A luat contact cu lumea magică a literelor şi spune că şi-ar dori ca atunci când va creşte să se facă doctoriţă. Vrea să inventeze un medicament care să-i facă pe părinţii săi să nu mai bea. Să nu-i mai vadă clătinându-se de câte ori vin seara de la muncă de prin sat. De multe ori, când tatăl său îl invocă pe Dumnezeu în suduielile sale i se pune un nod în gât şi lacrimile-i curg şiroi peste obrajii înfierbântaţi. Ar vrea să aibă puterea de a-l opri. Uneori îşi strânge pumnii minusculi şi ar vrea să-l lovească din toată inima sa de copil candid. Ştie însă că nu ar rezolva nimic cu asta şi că totul s-ar întoarce împotriva sa înzecit. Nu ar fi prima dată când tăticul ei ar lovi-o.

De muncit, munceşte cot la cot cu cei mari. Chiar dacă de abia a împlinit zece ani, părinţii săi îi înlocuiesc des pixul cu sapa din curte. Are grijă şi de animalele din curte cu care, de multe ori, îşi împărtăşeşte frustrările şi secretele. Nu are o prietenă cu care să poată face acest lucru. La şcoală toţi o ignoră şi o fac nespălată. Nu o mai deranjează atât de mult săgeţile verbale ale colegilor săi. Ştie că atunci când va fi mare, la casa ei, toate vorbele grele pe care le-a primit vor fi date uitării.

Îşi imaginează uneori cum ar fi fost dacă s-ar fi născut într-o familie normală. Cu părinţi care s-o iubească şi care să o răsfeţe măcar în zilele de sărbătoare. Îşi pune plapuma pe ochi şi speră ca a două zi să se trezească într-un alt loc. Un loc în care să fie lăsată să înveţe cât doreşte. Un loc în care copii să se joace cu ea, în care sticla de alcool să nu mai fie totemul familiei sale. Se trezeşte subit. Se freacă la ochi şi se uită în jur. Un fum innecăcios iese din soba de lut ce acoperă aproape jumătate din odaia sa. Afară, tatăl său pregăteşte sapa pentru o nouă zi de muncă. Ştie că o să fie o zi grea, aşa că sare din pat şi se duce afară pentru a se spăla pe ochi. Se dezmeticeşte puţin şi îşi aduce aminte de visul pe care l-a avut cu o seară înainte.

P.S. În judeţul Vaslui sunt sute de copii care sunt obligaţi să muncească de la vârste fragede. Cei mai mulţi dintre aceştia sunt exploataţi, bătuţi, privaţi de dreptul de a avea o viaţă normală. Statul nu intervine decât în cele mai grave cazuri de genul acesta.

Nu le mai daţi!

2011-02-26T10:42:00.000+02:00

În România corupţia are foarte multe feţe. Unele dintre ele nici măcar nu sunt de natură penală.

Primul gând care se iveşte în mintea românului când cineva i-a făcut un serviciu este cum să-i mulţumească pentru favorul făcut. Problema e că noi considerăm favoruri şi lucrurile care intră în obligaţia celui care le face. De exemplu, dacă badea Ion se duce la Primăria din comună şi solicită o banală adeverinţă, se simte prost dacă nu-i dă o gâscă şi câteva ouă funcţionarei care i-a completat-o.

Acest principiu este bine înrădăcinat în mentalitatea noastră, nu contează că muncim cu sapa sau cu pixul. Ne-am obişnuit să dăm atenţii. Şi, poate pare neverosimil, din cauza acestor mici atenţii, ne facem cu toţii vinovaţi pentru numărul mult prea mare de şpăgari care sunt printre noi. Dacă un nene poliţist vine şi ne rezolva un furt, considerăm că nu e omenesc să-l lăsăm pe săracul om să plece fără o găină şi o sticlă de vin. Ei bine, acel poliţist, având precedentul, va avea pretenţia să primească acelaşi tratament la fiecare caz pentru care este plătit să-l rezolve. Exemplul cu poliţiştii este pur întâmplător, dar tipic pentru societatea românească.

Vorbeam mai deunăzi cu un prieten despre şaradele cu şpăgile din vămi. Zicea el, pe bună dreptate, că „oricine ar fi procedat la fel, dacă ar fi fost în locul lor“. Aşadar, vorba prietenului meu, nu contează cât de corectă ar fi o persoană, dacă ar fi vameş sau poliţist de frontieră, s-ar transforma fără doar şi poate în şpăgar. Înclin să cred că, într-o mare măsură, gândirea amicului meu este corectă. Sistemul nu ne obligă să cerem şpagă, asta ţine de conduita morală a fiecăruia în parte, dar, de cele mai multe ori, ne obligă să o luăm dacă aceasta ne este oferită. Şi dacă tot vorbim de poliţiştii de frontieră, vă propun un exerciţiu de imaginaţie. Dacă într-un punct vamal, Albiţa – de exemplu -, sunt zece poliţişti de frontieră pe tură şi nouă dintre aceştia iau mită, ce credeţi că se întâmplă cu acela care este corect? Răspuns: va atrage priviri chiorâşe din partea tuturor colegilor sau poate chiar va avea probleme în a-şi păstra meseria dacă şeful său este în rândul şpăgarilor.

De 20 de ani ne chinuim să combatem corupţia. Am avut tot soiul de proiecte în acest sens, multe legislaturi s-au chinuit să găsească soluţia cea mai potrivită (unele doar de ochii lumii, într-adevăr). Răspunsul a fost dintotdeauna foarte simplu numai că noi nu am vrut să-l vedem. Nu avem cum să-i dezvăţăm pe şpăgari să nu mai întindă mâna atunci când consideră că ne-au făcut un favor. Nu mai trebuie să le mai dăm!

Viitorul se scrie cu pistolul!

2010-12-20T22:58:00.001+02:00

Propun Ministerului Educaţiei să introducă o nouă materie în programa şcolară: autoapărarea. E mult mai utilă decât multe dintre obiectele pe care şcolarii sunt obligaţi să le buchisească şi pare a fi stringentă în condiţiile actuale.

De câteva săptămâni, cuvântul "interlop" e de neclintit de pe burtierele programelor de ştiri şi a titlurilor de gazetă. Totul a început pe 14 noiembrie, la Piatra Neamţ, când Gheorghiţă Mararu a fost împuşcat de duşmanii săi, chiar în mijlocul străzii. Episoade asemănătoare s-au întâmplat, ulterior, la Galaţi şi Constanţa.

Zilele acestea, un caz similar, păstrând proporţiile, evident, a avut loc şi pe străzile judeţului nostru. Un vlăjgan bine-făcut, a fost snopit de un altul, chiar în mijlocul şoselei din Muntenii de Jos. După ce l-a pus la pământ, agresorul şi-a scos cuţitul, fără de care, probabil, nu pleacă nici la biserică, şi la înjunghiat pe tânăr în picior.

De ce au loc astfel de situaţii, e o întrebare care ar trebuie să consume mai multă cerneală în tipografiile de ziare decât evenimentele propriu-zise. Dacă, la interval de mai puţin de o lună, golanii din trei oraşe mare ale ţării îşi permit să scoată pistoalele sau săbiile şi să-şi execute cu sânge rece duşmanii, înseamnă că ne îndreptăm spre un punct în care nu ne dorim să ajungem. Un punct, îa care vom sta cu frica în sân de câte ori vom parcurge un cartier slab luminat. În care vom sta ca pe spini de câte ori ne trimitem copilul la şcoală. Un punct în care, poate, vom fi şi noi nevoiţi să ne ţinem la purtător cuţite sau pistoale, pentru a fi siguri că vom avea cu ce riposta în caz că îi trăsneşte unuia prin cap să se ia de noi.

Faptul că autorităţile se mişcă repede, în unele situaţii, şi îi încătuşează pe aceşti aşa-zişi interlopi, nu reprezintă o satisfacţie decât pentru naivi. Aceste cazuri ar trebui în primul rând prevenite. Într-adevăr, e greu să semeni pace în mentalitatea unui individ crescut printre cuţite şi bâte de baseball, dar trebuie să înţelegem că justiţiarii ar fi mult mai utili societăţii dacă s-ar gândi la o modalitate de a preveni faptele antisociale, nu doar de a le pedepsi.

Bursa zvonurilor: Solomon la Primărie, Constantinescu la Parlament

2010-12-15T19:36:00.001+02:00

Cei doi nebuni de pe tabla de şah politică bârlădeană au declarat, în diferite cercuri, că vor face rocada la viitoarele alegeri. Zvonurile existau mai demult, dar se pare că ar fi fost confirmate într-o întâlnire recentă a bogaţilor din Bârlad de către primarul Constantinescu.

Dl. Solomon şi dl Constantinescu erau odată ca nişte fetuşi monozigoţi. Numai că nu zăceau într-un uter, ci într-un lighean roşu, într-o cocă pe care şefii bucătăriei pesediste din judeţ se pregăteau să o prepare. Zis şi făcut: rupţi din aceeaşi cocă, cei doi stimabili au fost împărţiţi de bucătari în două bucăţi relativ egale, puşi la dospit, după care la cuptor. Produsul finit: două gogosi foarte bine rumenite, niţel arse, date spre de(z)gust populaţiei. Oh, şi cât mai plac gogoşile populaţiei. Pe onoarea mea vă spun!

Morala: Unul ne e primar acum, iar celălalt ne reprezintă în Parlament. Reprecursiunile moralei: Cei doi au tupeul să îşi schimbe funcţiile ca pe două scaune la un bar.

De ce nu-mi place senatorul Vasile Pintilie

2010-12-03T19:20:00.001+02:00

Motive sunt destule, însă toate au legătură cu această propoziţie: Dl. Pintilie trăieşte într-o lume utopică.

Mai nou, a preluat dogma solomoniană de a trimite săgeţi verbale în burţile contracandidaţilor politici. N-are cine ştie ce experienţă politică, dar a învăţat din mers manualul de utilizare al vieţii politice tipic româneşti. Are talentul de a da un răspuns care să-l avantajeze, indiferent dacă întrebarea care îi este pusă are menirea de a-l îngropa în hazna. Doamnelor şi domnilor, vi-l prezint pe dl. senator Vasile Pintilie!

Vorbeam de lumea utopică în care, părerea mea, dl Pintilie este cetăţean de onoare. La o conferinţă de presă pe care a susţinut-o, parlamentarul bârlădean a adus în discuţie faptul că românii care muncesc în ţara noastră sunt plătiţi în funcţie de munca pe care o depun. A mai exemplificat dl Pintilie cazul unui portar nemulţumit de leafă şi care, după părerea domniei sale, nu ar trebui să aibă pretenţii să fie plătit decent, atât timp cât are doar opt clase. Faptul că dl. Pintilie crede, în faţa camerelor de luat vederi, că vinovat pentru starea actuală a ţării nu este actualul guvern ci precedentele, nu ar trebui să mai surprindă pe nimeni.

Dacă toţi românii ar fi plătiţi în funcţie de munca pe care o depun, portarul despre care a amintit ar trebui să câştige de cel puţin trei ori mai mult decât domnia sa. Nu mă refer la dl Pintilie în particular, ci la funcţia dumnealui. Dacă un român are opt clase, trebuie să-i lipim de frunte un fluturaş de salariu de câteva sute de lei? Dacă toţi am fi profesori, cercetători, medici sau antreprenori, cine ne-ar mai păzi instituţiile? Cine ar mai ambala zahărul pe care dl Pintilie şi-l pune în cafea când (nu) se gândeşte la ce ar mai putea să facă folositor pentru oraşul şi ţara în care trăim cu toţii? Şi exemplele continuă până la vânzătorii din magazinele de electrocasnice.

E greu să fii ancorat în realitate în condiţiile în care singura palmă pe care ţi-o dă viaţa este traficul îngreunat din cauza nămeţilor de pe ruta Bârlad – Bucureşti. Sau neputinţa de a copia, în ciuda nenumăratelor încercări, stilul oratoric al lui Cicero. De aceea ar trebui să fim un pic mai înţelegători cu dl Pintilie şi să-l înţelegem. Aşa că, iartă-l, bârlădene, că nu ştie ce spune!

Să ne rugăm ca Băsescu să nu plângă!

2010-12-01T10:52:00.000+02:00

Dacă e să ne gândim la semnificaţia istorică a zilei de astăzi, toţi ar trebui să ne arborăm steagul tricolor la geamuri. Să facem o masă mare la care să ne adunăm toată familia sau să ne cinstim cu un păhărel de vin fiert vecinii de pe scară.

E greu însă, pentru că istoria nu ţine de foame şi în loc să ne arborăm steaguri pe la geamuri preferăm să ne ancorăm în realitatea în care trăim. O realitate cinică, în care adunarea din 1918, de la Alba Iulia, este comparată cu un miting organizat de grevişti la Bucureşti. Şi cine poate fi condamnat pentru asta? Putem să-i reproşăm ceva profesorului de istorie care, uitându-se pe fluturaşul de salariu, renunţă subit la ospăţul în cinstea zilei noastre naţionale? Sau poate am putea să le scoatem ochii elevilor care sunt bucuroşi că au scăpat de o zi de şcoală., dar n-au auzit în viaţa lor de Maniu, Goldis sau de semnificaţia zilei de 1 decembrie! Nu prea putem, nu? Atunci cui? În curtea să cui să aruncăm mâţa moartă? Pentru orice rău făcut trebuie să fie un vinovat. Să fie politicianul de tribună, acest Dinu Păturică al timpurilor noastre? Sau poate cel de Cotroceni, acest sfidător incurabil intrat de ceva vreme în starea de prostraţie? Refuz să cred aşa ceva. Ei merg la manifestări, pun coroane în cinstea eroilor căzuţi pe câmpul de luptă, au discursuri siropoase despre patriotism şi istorie, li se face pielea ca de găină când duduie imnul naţional. Dacă nici asta nu mai dovedeşte că le pasă de ţară, atunci ce?

P.S. Dacă Băsescu va vărsa o lacrimă astăzi, la auzul imnului naţional, va mai câştiga câteva procente în sondaje. Iar pentru asta există vinovaţi: NOI!

Spagă pe morţi, la Morga din Bârlad

2010-11-26T16:26:00.002+02:00

Săptămâna aceasta am fost în doliu. Un unchi de al meu a părăsit lumea celor vii. Fiind foarte tânăr, a fost nevoie de intervenţia criminaliştilor care, după ce şi-au făcut meseria pentru care sunt plătiţi, au decis să transporte cadavrul la Morgă.

Am auzit de mai multe ori că autopsierii de la Morgă nu au suflet. Şi nu mă refer aici la tăria de caracter pe care trebuie să o ai când bagi bisturiu în carnea rece. Ci la o lipsă de suflet soră bună cu şpaga şi ilegalitatea. Dar haideţi să transformăm teoria în concret.

După cum spuneam, unchiul meu, săracul, a ajuns la Morgă. Asta se întâmpla sâmbătă seara. În speranţa de a-l lua cât mai repede de acolo, am sunat un autopsier, un anume domn G. I., pentru a-l întreba dacă e posibil ca necropsia să se facă a doua zi, adică duminică. El mi-a zis că „da” şi a venit a doua zi, împreună cu medicul. Nu s-a putut pentru că nişte poliţişti uituci din comuna Vinderei nu au dus actele mortului. Dar asta e redundant în povestea de faţă.

Eu, doi unchi de ai mei şi tatăl meu, aşteptam în faţa uşii. După ce o anumită doamnă doctor V., ne-a spus că nu-şi poate face treaba din cauza amneziei inexplicabile a poliţiştilor de la Vinderei, noi am stat de vorbă cu un blond. Nu i-am reţinut numele, pot spune doar că avea un pierce în sprânceană. Ulterior am aflat că el îmbălsămează morţii pe acolo. Vă redau din discuţie:

Eu – Cam cât ne costă toată afacerea asta?

Blondu’ – E la mica înţelegere, dar nu foarte mult, două milioane, două şi jumătate

Eu – Cu chitanţă?

Blondu’ – A, nu, v-am spus, e la mica înţelegere.

“Hmm”, mi-am zis în mintea mea, ştiind că toată treaba asta este plătită de stat. Suspiciunea a căpătat forme de revoltă când m-am uitat la maşina din stânga mea, un Mitsubishi Pajero, cu iniţiale la numărul de înmatriculare GEL. Primul gând care mi-a venit atunci în minte a fost că aparţine aşa-numitului domn G. I. Însă nu pot afirma asta, pentru că nu ştiu.

Ceea ce ştiu, însă, e că ambulanţierii de la Morga din Bârlad solicită bani de la persoanele îndoliate. Altminteri nu le dau morţii acasă pentru a le face rânduielile creştineşti. Totul se petrece fără chitanţă, ci la “mica înţelegere”.

Recunosc, când am auzit cum stau treburile, am încercat, cu sorţi de izbândă, ca numitul G. I. să afle că sunt ziarist şi că intenţionez să-i fac un flagrant dacă îndrăzneşte să ne ceară vreun leu pentru faptul că şi-a făcut datoria. A aflat acest lucru şi nu a făcut-o.

Asta nu l-a oprit să apeleze la “mica înţelegere” şi să “cureţe” de 100 de lei altă familie care, la fel ca a mea, avea o rudă pe masa de necropsii.

Zvonuri cum că şpăgile sunt în floare la unitatea amintită le ştiam mai demult. La fel cum ştiu că morţii sunt spălaţi de un cerşetor cunoscut sub numele de Azorel, care mai primeşte câte ceva de mâncare şi de băut de la numitul G. I. Cred că nu e nimeni atât de naiv încât să credă că acest cerşetor sau blondul cu pierce cu care am conversat, fac treaba murdară ca angajaţi sub forme legale.

Probabil că vă întrebaţi de ce am nu am dat numele întreg al autopsierului. Răspunsul e simplu. Spre ruşinea mea, în afară de ceea ce am păţit şi auzit de la mai multe persoane, nu am nicio probă cum că aşa ar sta treburile. Chiar dacă pot garanta sută la sută pentru ceea ce am scris mai sus. E lesne de înţeles de ce nu am înregistrat sau pozat, dat fiind situaţia în care mă aflam. Oricum, dacă nu mă credeţi, o să vă convingeţi când, şi acum chiar mă bat peste gură, o să aveţi o rudă la Morgă.

E frig, dom'le!

2010-10-09T15:36:00.000+03:00

S-a lăsat un ger cumplit! E frig în sufletele noastre, chinuite de frâmăntările zilnice. De coșul zilnic, mai gol pe zi ce trece. De facturile la curent și gaz, ce ajung în cutiile poștale îngreunate de prea multe zerouri. De neputința de a ne privi copilul în ochi după ce îl refuzăm când ne cere 5 lei pentru pachet la școală.

E năpraznic! Ne-au înghețat până și speranțele. Bruma de bani pe care îi mai avem în portofel ne obligă să ne gândim la altceva când vrem să mergem la o bere în oraș. E ger și în sălile de teatru, dar noi nu știm asta, am auzit-o de la cei care își mai permit să rupă un 10 lei pentru a savura un spectacol, din când în când. Înghețăm și când mergem la o plimbare în parc cu odrasla. Pur și simplu nu ne putem lua gândul de la greutăți. Vine concediu, am merge într-o excursie la munte, da cică e ger și acolo...

Ne îngheață picioarele! Doar uitându-ne la televizor. Când îi auzim pe parlamentari spunând că de la anul o să fie mai bine. Când ne spun că ne vor da sfertul de salariu spoliat de pe fluturașele noastre. Când ne mint că se gândesc la viitorul țării când stipendiază proiecte de miliarde din banii noștri. Și nu, lor nu le e frig!

Dar, vai, îngheață pietrele! Doar gândindu-ne la viitor. Când ne trece prin minte că, poate, mai devreme sau mai târziu, vom trăi și noi decent. O nălucă! Că nu vom mai fi nevoiți să căutăm prin supermarketuri produse de mân-a-doua, pentru a nu ne cheltui toată leafa o dată. Că nu vom mai merge ore-ntregi prin ger doar pentru a economisi banii pe care i-am da pe biletul de autobuz. E frig și afară, dom'le, dar mai bine du-te și închide centrala termică! O să te zgârii pe ochi când o să-ți vină factura!

Da, toți sunt o apă și-un pământ!

2010-10-02T16:51:00.003+03:00

Prin natura articolelor mele mi s-a pus eticheta de ateu al religiei constantinesco-solomoniană-pesedistă din Bârlad. Corect! Cei care își mai fac timp, însă, să citească materialele de pe acest blog, trebuie să știe că același sentiment de dezgust îl am și dacă e să mă raportez la ceilalți politruci de pe scena politică locală. Și, pentru a nărui orice dubiu am să-i enumer pe toți. Constantin Constantinescu, Adrian Solomon, Vasile Pintilie, Cornel Pleșu, Dumitru Bouroș, Cristian David (am scris câte doi de la fiecare partid în parte, ca să nu se supere vreunul), sunteți toți niște papagali!

Bun, rămâne o întrebare ce ar putea fi pusă de cei care îs mai catolici decât papa. „Pe aștia de ce nu i-ai «ars», mă?!”, ar putea spune aceștia. Păi, măi, oameni buni, cine conduce acest oraș? Îl conduce Bouroș? sau Pleșu? sau Pintilie? Primii doi deschid gura doar prin ședințele de CL, când sunt luați la mișto de primar! Cât despre Pintilie, îl «arde» Solomon pe unde îl prinde, nu-s chiar atât de nemilos.

Faptul că foarte multe dintre articolele „dulci” pe care le scriu sunt adresate conducerii primăriei n-ar trebui să stârnească atâta mirare. La urma urmei, ei sunt cei care țin hățurile. Când li se pune pata, cei din conducere pot contracta un împrumut de milioane de euro. Ei hotărăsc dacă voi veți dansa sau nu la niscavai festival electoralo-populist. Sunt deschis la minte și recunosc lucrurile bune pe care le-a realizat actuala administrație. Tot respectul pentru curățenia de pe străzi. Felicitări primarului pentru inițiativa de a organiza nunta de aur. Pensionarii merită așa ceva. Însă astea sunt lucruri normale, așa trebuie să fie într-un oraș care se respectă. Or, pe noi ar trebuie să ne intereseze mai mult lucrurile care nu se fac sau se fac aiurea. Și, slavă Domnului, îs cu duiumul!

Serialul „Jocul de-a școala” îngrozește audiența!

2010-09-13T19:15:00.000+03:00

Un nou sezon din serialul „Jocul de-a școala” a început astăzi. Un serial ai cărui producători sunt guvernanții. Regia este semnată de ministerul de resort. Din păcate, în acest sezon, actori nu prea există. Sunt doar figuranți - profesorii și telespectatori, elevii.

Ratingul serialului „Jocul de-a școala” a fost din ce în ce mai slab în ultimii ani. Totul a pornit de la dezinteresul, de-a dreptul sfidător, al producătorilor. Pur și simplu nu le-au mai păsat să transforme serialul într-un de succes. Mai mult, prin măsurile lor, au dat de înțeles audienței că nu vor decât să îngroape producția. Letargia lor fără de sfârșit, în unele momente în care ar fi trebuit să pună piciorul în prag, a provocat o retrogradare a actorilor în figuranți. Le-au scăzut salariile, i-au sfidat prin tehnica „întorsul dosului” când aceștia au fost nemulțumiți, i-au forțat să joace în niște platouri degradate.

Nici regia nu a rupt gura târgului în sezoanele precedente a perenului „Jocul de-a școala”. Măsuri inutile, luate doar de dragul de a veni cu ceva nou față de predecesori. De cele mai multe ori proaste. Cât despre cei care astăzi au devenit doar figuranți, mulți dintre ei au hotărât să joace în alte seriale, cum ar fi producția spaniolă „Căpșuna”. Altora li s-a pus atât de tare pata încât au decis, poate și constrânși de situație, să rămână în sistem și să-și bage picioarele.

Ca în orice show ce se adresează maselor, întrebarea care apare în astfel de situație este „ce se va întâmpla cu audiența?”. Or fi ei mulți telespectatori care preferă să schimbe canalul când vine vorba de „Jocul de-a școala”, însă sunt și persoane care l-au prins de la început, au prins firul poveștii, l-au și înțeles. Ce facem cu aceștia? Îi forțăm să se uite la un serial foarte prost făcut? N-ar fi mai bine să schimbăm și producătorul și regizorul și să ne apucăm să filmăm ceva cu lipici la telespectatori? Ceva la care să se uite nu doar pentru a râde de figuranții sacrificați de tăticii serialului. Cu siguranță, cel mai bine ar fi să ne apucăm să filmăm de la zero. Să schimbăm și plotul și platourile de filmare, degradate de trecerea anilor. Pentru asta avem nevoie de oameni de valoare, care să coordoneze producția? Avem?

Ce ne mai place să fim supți de căpușe!

2010-09-09T17:23:00.002+03:00

Înalt Prea Sfințitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, s-a hotărât să calce în picioare unul dintre conceptele de bază ale creștinismului și să dea tunul vieții sale. Omul (ho, nu vă ambalați, tot om e, chiar dacă e ÎPS), s-a hotărât să facă un troc cu mânăstirea din localitatea natală. A dat câteva terenuri pe care le avea (de la cel de sus, probabil) și în schimb a primit un hotel, două case și 19 hectare de teren. Un mizilic nu?

Stau și mă întreb cum s-a simțit baba Marghioala, o femeie sărmană ce nu lipsește niciodată de la slujba din sat, când a aflat că o portavoce îndreptată spre Doamne-Doamne, se complace în lucruri care au aceeași legătură cu spiritualitatea, cum am eu cu combaterea braconajului din savana africană? Când ea crede că dacă pupa mâna popii de cât mai multe ori posibil, va avea o viață plină de LCD-uri și fursecuri în viața de apoi. Când sărmana a dat dovadă de penitență după fiecare spovedanie și a respectat, mai ceva decât respectă un ministru legea, fiecare cuvințel ce l-a auzit de la duhovnic. Dacă e să ne luăm după cursul logic, ar trebui să-și cam bage ghiara-n gât nu? Da' suntem culmea și noi, ce treabă are rațiunea cu credința?...sau superstiția?...tot aia e!

Ei bine, ce nu a văzut baba Marghioala până acum e că și preotul din satul ei i-a oferit de jde mii de ori dovada că lumea nu e chiar atât de roz cum crede ea. Că cei mai mulți dintre popi (îmi permit să folosesc limbaj colocvial, vorbim de baba Marghioala, totuși!) sunt în teorie niște mesageri ai lui D-zeu (a se citi dâzeu), dar, în realitatea, nu sunt nimic altceva decât niște hapsâni. Ai dracului de șmecheri de cele mai multe ori!

Dar să dăm un rewind în viața babei Marghioala și să vedem ce nu a văzut ea de câte ori a intrat în contact cu preoții. Cu liniuță, de la capăt.

- nu i s-a părut nimic deosebit, la una dintre liturghiile la care a participat, că popa s-a uitat urât la ea când, pe lângă lumânarea aprinsa, ea i-a oferit doar 1 leu.

- a crezut că este o coincidență când, la mai puțin de o lună după ce preotul din satul ei a umblat după niște donații, în garajul casei parohiale (oferită cu titlu gratuit de comunitate) a răsărit un BMW.

- nu l-a blamat pe preot că nu a trecut să-i sfințească locuința, dând vina pe drumul anevoios. În realitatea, popa n-a mai urcat dealul până la baba Marghioala pentru că nu și-ar fi luat nicio cremă de ghete cu leul ăla pe care știa că i-l va da.

- a umblat ca bezmetica prin sat după bani când a vrut să-și înmormânteze soțul, dar nu avea ca$$ destul pentru onorariul părintelui „Doar n-o să-mi slujească degeaba”, și-a zis ea atunci.

- a schimbat postul când a văzut la Știri că arhiepiscopul Tomisului a făcut niscavai mișmașuri cu o mânăstire. „Numai prostii și pe la televizoarele astea, mare păcat, mamă, să vorbească așa despre un preot, o să-i bată Dumnezeu!”, i-a zis ea, ieri, nepoatei cu care stă.

Știm cu toții că sunt multe babe Marghioala în România. Persoane care încă mai dau dovadă de naivitate (soră cu prostia) și cred că această căpușă, numită Biserică este altceva decât o sugativă de bani. O instituție care de-a lungul timpului ne-a făcut mai mult rău decât bine.

Suntem ai dracu' de veninoși!

2010-08-30T18:58:00.004+03:00

Nu știu alții cum sunt, dar eu când văd cât de proști pot fi unii parcă mi se face pielea ca de găină. Când văd că un bețiv e în stare să înjure și să bată un medic ce încearcă să-l ajute sau că un polițist e făcut cu ou și cu oțet pentru „tupeul” de a fi oprit un individ ce nu a respectat regulile de circulație.

Nu țin parte acestor categorii profesionale, așa cum nu țin nici partea conțopiștilor cu aere de Lady Gaga ce stau prin birourile din primării. Știu că sunt medici care nu se uită la tine până când nu îi dai o ciocolățică, sau că sunt polițiști care mai scapă câte un pumn, fără a fi nevoie, celor cu care intră în contact. Mă întreb, însă, de ce avem tendința de a-i băga în aceeași oală pe toți? Dacă eu mă îmbăt și merg cu curul gol pe holurile primăriei, oare toți ziariștii sunt exhibiționiști?

Nu putem avea pretenția de la un doctor ce de-abia și scuturat praful de pe băncile facultății să rămână în țară când el este nevoit să suporte înjurăturile, sau poate chiar palmele unui troglodit. Așa cum nu putem avea pretenția să scăpăm de găurile de personal din Poliție, dacă noi am fi în stare să-i dăm cu sapa în cap unui „gabor” pentru simplu fapt că vrea să ne legitimeze.

Democrația postdecembristă, înțeleasă anapoda de cei mai mulți dintre noi, se resimte, vrem nu vrem, în modul în care ne comportăm. Nu suntem în stare să respectăm un om pentru ceea ce a realizat. Sau să recunoaștem când cineva e mai bun decât noi. Credem că avem dreptul să facem orice și să spunem ce vrem, fără a fi trași de mânecă de nimeni. Și nu, nu vreau să fac aceeași greșeală și să generalizez, însă un mililitru de venin într-un litru de sânge te omoară vrei nu vrei. Și suntem a dracu' de veninoși!

Vasile și calculele lui Videanu

2010-08-28T17:55:00.000+03:00

Familia Sandu din comuna Bogești are trei copii. Tatăl. Vasile, își lasă transpirațiile de vreo patru ani pe moloazele șantierelor din București. Are 48 de ani și patronul deja l-a pus în gardă că e cam bătrân, că sunt mulți vlăjgani care vor să muncească, afacerile nu prea îi merg și va fi forțat să mai dea din oameni afară.

Vasile obișnuia să vină acasă în fiecare sâmbăta. Săptămâna aceasta a coborât din autobuzul de Bogești într-o joi. Mutra sa, mult mai acră decât de obicei, nu prea a fost pe placul soției, care nu și-a dat seama de ce bărbatul său a venit acasă fără s-o anunțe. Vasile i-a explicat că nu a mai avut credit pe telefon, după care a împărțit câte o pungă de pufuleți celor trei puștani pentru care și-a da și sufletul. Ia pupat pe toți pe frunte, le-a zis că trebuie să vorbească cu mama lor și s-a afundat într-o chilie cu nevastă-sa.

Vestea că de luna viitoare nu vor mai avea niciun venit, că s-ar putea nici să nu mai aibă ce să pună pe masă a lăsat-o fără grai pe soția lui Vasile. I-au dat lacrimile. Și-a adus aminte că ăla micu' trebuie să intre la toamnă în clasa I-a. Că ăla mare a intrat la un liceu din Bârlad. Că bazându-se pe salariu soțului ei, așa mic cum era, i-au căutat băiatului o gazdă la oraș.

A doua zi, soția lui Vasile suna la Bârlad și anunță chiriașul că fiul ei nu va mai sta la el de la toamnă. Se duce la învățătoare din sat și îi explică că ălă micu' mai poate sta un an acasă, că nu are rost să-l dea așa de mic la școală.

După trei zile de stat acasă, Vasile este strigat la poartă de un consătean. Îl roagă să vină să-l ajute la cules la vie. Îi spune că îi va da 30 de lei pe zi, da' să fie la șase la el la poartă. Îi zice consăteanului că o să fie a doua zi la el și se întoarce în casă. Acolo copii se uită la televizor. E Adrian Videanu, ministrul economiei. „În mediul rural, se poate trăi cu 1.500 de lei pe lună”, zice Videanu. „Păi de unde să găsesc eu câte un nene care să mă ia de 30 de ori pe lună cu ziua, măi Videanu?”, se întreabă Vasile.

MS încetinește viteza după ce a intrat în șanț

2010-08-23T17:51:00.000+03:00

Tragedia de la maternitatea din Giulești a șocat pe toată lumea. Zeci de mutre acre și triste pentr-o oră au apărut pe sticla televizoarelor, buletinele de știri încă se mai deschid cu noutăți despre subiect. Și pentru că toată lumea a sărit în capul Ministerului Sănătății, însetată după demisii și sancțiuni, cei din minister au decis să facă ceva. Au trimis vorbă în toate județele țării, pe la direcțiile de sănătate, să se ia cu pompierii de braț și să vadă dacă ăștia de prin spitale au tot ce le trebuie în cazul în care se abate focul asupra lor. Admirabil, ce-i drept, să vezi un minister care încearcă să facă ceva pentru populația pe care o deservește! În cazul MS-ului cam tot ce seamană a om de pe la noi.

Tipic românesc! Tragem un cap de tocul ușii de ni se împrăștie ADN-ul prin toată camera și de abia după aia ne dăm seama că trebuia să formăm un unghi de 45 de grade cu genunchii. Așa s-a întâmplat și cu micuții nevinovați, trecuți pe lumea cealaltă, sau, probabil, distruși pe viață de sistemul ăsta tâmpit de sănătate. Dacă cei de la minister ar fi știut că orice încăpere în care există curent electric este pasibilă unui incendiu, ar fi montat niște senzori de fum. Nici n-ar trebuit să-i povățuiască șefii ministerului de resort, managerii spitalelor, dacă ar fi, într-adevăr, cu capul pe umeri, ar trebui să-și dea seama singuri că un astfel de sistem e stringent. Mai ales în România unde scârba și disprețul cu care își fac meseria cei mai mulți dintre prestatorii de servicii din sistemul medical nu are limită. Nici măcar pe cea a bunului simț.

Domnule Constantinescu, vrem să vedem toată corespondența!

2010-08-19T18:57:00.001+03:00

Primarul Bârladului, Constantin Constantinescu, a dat publicității, în urmă cu câteva zile, o scrisoare primită de la un cetățean (cel puțin așa susține el). Plin de gratitudine, semnatarul îi scrie domnului primar cu recunoștință pentru ideea de a da centrului orașului un aspect futurist.

Toată lumea știe de intențiile edililor de a transforma cinematograful într-un centru multimedia, baia comunală într-un centru de sănătate și loisir (se pare că înfrățirea cu orașul franțuzesc Vergeze le-a îmbogățit cunoștințele de limbă franceză). Proiect foarte ambițios, trebuie să recunosc. Ce bârlădean nu și-ar dori să-și ducă nevasta și copilul să vadă un film 3D? Sau să petreacă măcar o oră sub mâinile uleioase a unor maseuze? Mai ales cei din cartierele mărginașe, care cu siguranță ar vrea să vină cu metroul în centru. Eu mi-aș dori să mă plimb cu mașina pe o șosea suspendată deasupra orașului. Se poate dom' primar? Ce mai contează un împrumut în plus pe lângă cel de trei milioane pe care vreți să-l contractați.

Și. ca să mă întorc la scrisoare, dacă tot vă lăudați prin presă cu astfel de recunoștințe din partea bârlădenilor pe care îi păstoriți, de ce nu le faceți publice și pe cele în care lumea se scobește de eufemisme până-n străfundul cortexului pentru a nu se compara la limbaj cu cei de la colțul blocurilor?Și nu-mi spuneți că nu aveți astfel de scrisori prin sertarele biroului dumneavoastră, că nu vă cred. Scrisori din astea pe care trebuie să puneți mâna pentru a vă șterge la fund. Sau aveți colecție doar cu cele care fac asta singure?

Ilegaliștii de la RDS: Îi doare-n USB de Protecția Consumatorului

2010-08-04T18:42:00.001+03:00

Taxa de mentenanță, impusă abuziv de cei de la RDS, conform Protecției Consumatorilor, se găsește pe facturile bârlădenilor și luna aceasta.

La mijlocul lunii trecute, Autoritatea Națională a Protecției Consumatorilor dădea un comunicat de presă prin care informa consumatorii că taxa mentenanță impusă de compania RDS este abuzivă și nu are nicio acoperire legală.

„ANPC consideră că această taxă a fost percepută fără notificarea prealabilă a consumatorilor, încălcându-se prevederile legale stabilite prin articolul 10 literele «f» și «h», din OG/1992 privind protecția consumatorilor”, se spunea în acel comunicat.

Potrivit aceluiași document, singura posibilitatea prin care compania ar putea trage cei 5 lei doriți din buzunarele consumatorilor ar fi dacă i-ar înștiința pe aceștia de impunerea acestei taxe. Evident, și abonații ar trebui să fie de acord. Lucru care, cel puțin în Bârlad, nu s-a întâmplat. Asta nu a împiedicat „umflarea” facturilor cu 5 lei și luna aceasta.

Contactat telefonic, șeful OPC Vaslui, Dan Cain, a confirmat că taxa de mentenață inventată de RDS este abuzivă. „Ei sunt obligați să notifice consumatorul înainte de a impune o astfel de taxă. Noi nu putem face un control în acest sens însă, deoarece nu avem nicio reclamație. Dacă vom primi sesizări vom merge în control la cei de la RDS”, a spus Cain.

Pentru a face o sesizare la OPC Vaslui, trebuie să trimiteți o copie după contractul semnat cu cei de la RDS, una a facturii de luna trecută și una a facturii curente. Confidențialitatea reclamanților este păstrată.

Protecția Consumatorilor le dă peste mufă celor de la RDS-RCS

2010-07-17T18:22:00.002+03:00

Ultima metodă de jecmănire a consumatorului, inventată de cei de la RDS, a fost ieri declarată ilegală de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC). Astfel, controversata taxă de mentenanță, impusă de firma furnizoare de Internet, nu se va mai putea găsi pe facturile noastre de acum încolo.

E clar că o taxă pentru repararea și întreținerea rețelei celor de la RDS nu ar trebui, nicicând, plătită din buzunarele noastre. E ca și cum comercianții de pâine ne-ar cere bani pentru benzina consumată pe transportul produselor de panificație. Sau ca și cum presari ne-ar cere parale pe țigările și cafeaua consumată de ziariști în timp ce și-au scris textele.

Dacă tot s-au pus pe tras bani de la populație, pe reprezentanții companiei ar fi trebuit să îi ducă și un pic capul. Pentru că nu, nu i-a dus capul când le-a trasnit prin bagdadie ideea cu mentenanța asta. Puteau să încorporeze surplusul de cash, pe care vor să-l ia moca de pe spinarea noastră, direct în factură. Într-o vreme în care toate se scumpesc, nimeni nu ar fi avut nimic de comentat. Mai ales că firma româno-maghiară deține monopulul privind furnizarea de internet și televiziune în foarte multe dintre orașele acestei minunate țări. Cum e și în Bârlad de altfel. Nu am fi avut ce face! Nici noi și nici ANPC.

Bine, acum nu mare ne-ar fi mirarea ca viitoarele facturi să ne ajungă în poște cu sume de plată mai mari decât până acum. Că, na, chiar dacă nu a ieșit pasiența de data asta, RDS cu siguranță nu se va da bătută și va inventa alte modalitați de a se îmbogăți pe spinările noastre.

TVA-ul și efectul de turmă

2010-07-09T15:28:00.001+03:00

Când vine vorba de mărirea prețurilor, comercianții noștri sunt foarte promți. Nu contează că asta ar putea duce la condamnarea a sute de români la foame (alții decât cei care au ajuns deja în această fază). Când mai au și un prilej favorabil procentele parcă se adaugă singure pe rafturi. Mărirea TVA-ului, spun comercianții, i-a obligat să majoreze prețurile la produse. Roșiile, cartofii, pâinea, toate s-au scumpit imediat după ce guvernanții au aruncat cu cele cinci procente în Monitorul Oficial.

Nimeni nu s-a gandit că foarte mulți dintre agenții economici au stocuri de anul trecut pe vremea asta. Logica spune că prețul produsului finit, cel care ajunge pe raft, se compune din prețul materiilor prime, folosite pentru realizarea sa, al producției și, evident, al distribuirii. Să luăm țigările. Nu e cel mai bun exemplu, mai ales în vremuri de restriște, însă mi se pare concludent, având în vedere numărul mare de fumători din țara noastră.

Câte din pachetele pe care le vedeți pe rafturi credeți că au fost produse după 1 iulie? Câte din ele au fost măcar distribuite după această dată? Foarte puține, spre deloc! Cu toate astea, comercianții nu au stat de două ori pe gânduri să le mărească prețul cu nouă procente. Aceste procente sunt ca un cadou pentru comercianți, pentru că ei practic nu au cheltuit nimic pentru a le obține. Le-au primit din partea Guvernului Boc, care nu a fost în stare să stabilească niște regule bine puse la punct privind scumpirea treptată a produselor. Sau măcar mărirea treptată a TVA-ului.

Să trecem la produse fără de care nu putem trăi. Toți mâncăm. Cei mai mulți dintre noi cumpărăm pâine zilnic. Pe toate rafturile, după 1 iulie, prețul a crescut cam cu zece procente (mai puțin la magazinul din cartierul meu unde era 80 de bani, la raft, dar costa 90 de bani, în realitate). Nu trebuie să fii expert în economie pentru a-ți da seama care sunt consturile produsului finit numit pâine. Materia primă: - grâu: Folosit de la recolta de anul trecut când nimeni nu pomenea nimic de mărirea TVA-ului; sare - cumpărată de la comercianți, care, logic, nu ar avea niciun motiv să-i crească prețul având în vedere că o scot din pământ. Costuri de producție: salarii - au rămas aceleași, îmi vine greu să cred că au luat brutarii, după 1 iulie, leafă mai mare. Utilități: prețul mărit al acestora va fi plătit de luna viitoare. Deci de unde a apărut scumpirea la produsul finit numit pâine? A crescut prețul drojdiei cu câteva procente și ca reacție imediată comercianții brutari l-au mărit pe al lor cu zece? Păi, nu prea iese la calcul. A, ar mai fi transportul, dar nici așa nu ies socotelile.

Scumpirea produselor de luna aceasta îmi aduce aminte de lanțurile trofice, despre care am învățat la biologie. Vă mai aduceți aminte? Fiecare element are importanța sa pentru ecositemul de care aparține. Așa și cu prețurile. Au și ele legătura lor. Auzim că toată lumea scumpește, scumpim și noi. Păi, nu ar fi păcat, să punem cu toții umărul la relansarea economiei, ce naiba! Lasă proștii care vor muri de foame, nu mai e loc de generozități în astfel de vremuri!

Elev, adjectiv

2010-07-05T20:14:00.000+03:00

Șase din zece elevi vasluieni nu au reușit să treacă examenul de maturitate. Promovabilitate dezastruoasă au titrat ziarele. Promovabilitate previzibilă, spun eu. De ce?

Pentru că un examen de bacalaureat nu se ia cu Inna în urechi. Pentru că pătrățelele „construite” pe coperta caietului de matematică nu reprezintă un exercițiu la această materie. Pentru că două seri pe week-end petrecute în club nu au, nicidecum, darul de a te relaxa și de-a-ți deschide apetitul pentru învățat. Pentru că profesorii au ținut mai mult să se treacă pe listele greviștilor decât să-i învețe carte. Pentru că atunci când au vrut să o facă, liceenii aveau alte preocupări mult mai interesante. Pentru că mentalitatea „ma duc doar la obiectele de bac, la restul chiulesc” este predecesoarea gândirii „bag piciorul în ele ore, hai la o țigară”. Pentru că, nu poți învăța nici măcar numele scriitorilor români cu două săptămâni înainte de bac, darămite ceva din operele lor. Pentru că timpul petrecut pe messenger a fost de zece ori mai mare decât cel cu cartea în mână. Pentru că nu au avut de unde copia. Pentru că, dacă au avut, n-au știut ce copiază. Pentru că, la începutul semestrului doi, au primit un telefon din străinătate în care au auzit „tată, după ce termini liceul vii la mine, ți-am găsit ceva de muncă”. Pentru că nu i-a interesat...Pentru că au fost victimele unui sistem de învățământ bolnav, care va face ca în următorii ani promovabilitatea din 2010 să pară foarte mare.

P.S. Adevărul de Seara a publicat astăzi un interviu cu singura elevă din județ care a luat media 10 la examenul de bacalaureat. (Îl puteți citi AICI) Unul dintre cititori a lăsat următorul comentariu „Tocilara! Cica subiecte de nivel mediu! du-te, fa, la Harvard si lasa-ne !” Uite de aia!

Cum a ajuns popcornul în fundul unei vânzătoare

2010-06-25T00:45:00.002+03:00

Ok, să spunem că urăști buticurile de cartier și îți faci cumpărăturile de obicei de la supermarket. Da' te pălește într-o noapte, pe la 11, o poftă de floricele de ți se lasă cu umflături. Ce faci? Îți tragi ceva pe tine și te duci jos la buticul cu program prelungit, unde nu ai să găsești închis niciodată. Urăști să faci asta, dar de asemenea urăști să nu-ți satisfaci pofta. Cobori din bloc și, cât ai zice pește, ajungi la magaziorul de la colțul blocului. Întri. Stai un pic la coadă. Nimic deosebit în asta, înțelegi, e 11 noaptea, e singurul chioșc deschis, e normal să fie coadă. Ajungi într-un final la tejghea, pregătit să îți iei floricelele dezumflătoare de părți anatomice. Ajungi acolo, vezi în fața ta un raft plin de produse. Nedumerit, te uiți în stânga și-n dreapta după vânzătoare. În stânga vezi una dintre ele. E cu un caiet în față, verifică produsele care tocmai i-au intrat în gestiune. Deodată auzi un zgomot interceptat, cică, de băieții care înregistrează telefoanele (m-a spart treaba asta, cu ascultatul telefoanelor, dar discuția asta o lăsăm pe altă dată). Subit, o siluetă, conturată la început de umbra ce acoperă pungile de semințe din fața ta, se întrezărește. După o fracțiune de secundă apare și un chip acru de sub tejghea, delimitat în partea dreaptă de o mână ce ține un telefon mobil. Te dumirești și ce era cu sunetul de care ziceam mai devreme. „Ce-ți dau”, îți zice o voce plictisită. Întorci un pic capul spre stradă, însă nu ai timp să vezi cine se ceartă afară, căci stimabila vânzătoare îți atrage atenția. „Hai mă, așa a zis? Nu se poate, dar eu când m-am întâlnit atunci la petrecere cu el nu părea un bădăran, mi-a dat impresia de băiat bun”. Îți dai seama că nu ești interlocutorul și întorci din nou capul spre scandalul din stradă. Un „ce spuneai că vrei?” te face să acorzi din nou atenție stimabilei din direcția liniar-înainte cu tine. Păi, v-am zis, o pungă de floricele. „De care? Nu vorbeam cu tine fată, am aici un client care nu știe ce vrea”. Auzi, te miri, taci. „O fi și ea obosită”, îți zici în gând. Deja au trecut trei minute de când stai în fața tejghelei, pentru o pungă de floricele. Când răbdarea ta pare să dea cu minus, te liniștești. O vezi pe tanti îndreptându-se spre raftul unde îs pungile cu floricele. Se oprește. „Hai fată, nu se poate...”. Îți vine în minte o scenă din desenele animate cu un animăluș căruia îi ies flăcări pe urechi. Dacă ai fi protagonistul unei benzi desenate, ai arăta aidoma. „De care semințe spuneai că vrei?”, zice ea. „Doamnă, eu vreau floricele, v-am spus de două ori”, zici tu. „Da' nu ridica tonul la mine!”, zice ea, dublând valoarea decibelilor scoși din tine la replica anterioară. În mintea ta apar atunci ganduri contradictorii. „Să mă cobor la nivelul ei sau să o las să își facă damblaua că nu am cu cine vorbi”, îți zici în gând. După câteva clipe de cumpănă, decizi să alegi varianta a doua. „V-am vorbit frumos, eu doar voiam o pungă de floricele”. Chipul acru al vânzătoarei apare din nou în peisaj. Îți dă impresia că îți face un favor doar pentru simplu fapt că mingea e în terenul ei. Ea e cea care îți poate da o pungă de floricele sau orice altceva vrei tu. Floricele sunt un exemplu generic. Cel de mai sus e unul concret. Și cu siguranță nu e singurul. Nimeni nu are pretenția să fie tratat cu pronumele de politețe, dar un pic de respect nu ar strica. Ca să nu mai zic de principiul „clientul nostru stăpânul nostru”. Asta e o utopie prin magazinele din Bârlad. Toate împărțitoarele de rest se comportă de parcă ți-ar face un favor când îți vând o pâine. „Duduie, știi ceva, bagă-ți floricelele în cur!”. Te uiți în jur, un taxi a pleacă din Gară spre Munteni. Regreți că nu ai putut să te abții și te duci acasă cu testiculele umflate...

Pârăște cocalarul de lângă tine! Povestea „propietarului” grandoman și incult

2010-06-21T19:38:00.002+03:00

Poza e făcută în satul Vinderei. Un nene are o hală mărișoară și pentru a înlătura orice dubiu privind proprietatea acesteia, și-a scris numele pe ea. Evident, cu litere cât capul măgarului! Dacă în ceea ce privește clădirile, omul dovedește că are cu ce, la folosirea limbii române se pare că e un pic deficitar. „Propietatea” cu învățătura nu prea se înghit, probabil.

Muzică pentru cei puțini!

2010-06-19T00:36:00.001+03:00

Ați auzit voi ceva mai frumos de atât???

Asculta mai multe audio Muzica

Un film cum nu ați mai văzut

2010-06-18T16:41:00.003+03:00

Despre filme am scris mai rar pe acest blog. În ultima perioadă, mai deloc. De văzut am văzut destule, și foarte multe dintre ele mi-au plăcut. Nici unul așa de tare ca El secreto de sus ojos. Am două zile de când am văzut filmul și nici acum nu reușesc să mi-l scot din cap.
El secreto de sus ojos este o producție realizată anul trecut în Mexic. Anul acesta a luat premiul Oscar la secțiunea cel mai bun film străin al anului. După părerea mea e mai bun decât toate filmele care au fost nominalizate la „best picture” de americani, în 2010. The Hurt locker, cel mai tare film din 2009, în viziunea americanilor, e o glumă proastă în comparație cu pelicula latină.
Nu am să povestesc filmul. Finalul este colosal și dacă ați ști dinainte cum se termină, n-ar mai avea niciun farmec. Pot să vă dau câteva indicii care să vă stârnească interesul și să-l căutați. Principalul fir al povestii este despre un polițist care vrea să prindă un individ care a violat și omorât o femeie. După ani buni reușește, numai că legea are o scăpare și becisnicul ajunge din nou în libertate. Pe lângă asta, filmul mai prezintă, în paralel, și o poveste de dragoste, despre care vă las plăcerea să aflați singuri dacă se fructifică sau nu. Repet, nu vrea să stric finalul, așa că evit comentariile redundante. Just enjoy it!

Poftim Trailer!

„Țiganiada”, de Primăria Bârlad

2010-06-17T17:50:00.010+03:00

Țiganii de la blocul G1 nu mai suporta condițiile în care trăiesc. Se plâng că nu au apă, nu au gaz, nu au curent electric, nu au bude. Nimic fals în asta. Ieri, după ce au aflat că mult așteptatul lor exod va putea fi întreprins de abia în septembrie (în condițiile în care municipalitatea le-a promis că îi mută luna viitoare), au venit, cu cățel, cu purcel, la porțile primăriei să protesteze (pentru mai multe detalii citiți materialul din Adevarul de Seară Vaslui aici). Au venit, au țipat, au plecat. A luat primarul cinci nemulțumiți în biroul său, împreună cu reprezentantul rromilor în CL, Sorinel Răducanu, i-a amăgit că mutarea va avea loc până la urmă și i-a fugărit acasă.

Nu sunt xenofob, însă, uneori, îi dau dreptate lui Antonescu și a lui deportare a țiganilor dincolo de Nistru, din anii '40. Și faptul că ai noștri aleși bagă 60 de miliarde de lei vechi în niște imobile pentru țigani, nu dovedește decât prostie. Prostie să crezi că sunt numai țigani în orașul ăsta care ar merita o locuință moca. Prostie să crezi că gheto-rromii vor păstra intacte imobilele în care vor fi mutați. Un coleg de presă, cameraman, îmi spunea săptămâna trecută, pe când vizitam locuințele sociale din Munteni, că „aștia o să scoată parchetul din camere și o să-l vândă”. Înclin să-i dau dreptate. Sper să nu fie așa!

Șederea țiganilor în ghetoul bârlădean a fost și este un spin în „curul” autorităților de mulți ani. Și singura soluție la care s-au gândit edilii noștri a fost să-i mute în locuințe de 60 de miliarde, sortite distrugerii. Cât s-au construit acele imobile, ați văzut vreun țigan din ghetou să dea o lopată de nisip acolo? Ați văzut vreunul transpirând pentru casele ce li se ridică din banii noștri? Pentru că da, cititorule, tu ai plătit parchetul, ușile metalice și termopanele pe care le vor distruge țiganii, probabil, după ce vor pune mâna pe chei! Nu țiganul care stă la umbră și se plânge că o duce greu. Pentru tine, primăria îți oferă șansa de a-ți depune dosarul pentru o locuință ANL. Pe care e posibil să o primești în câțiva ani. Asta dacă, până atunci, nu va mai apărea un ghetou care va trebui evacuat în locuințe de lux.

Chinul de a fi copil

2010-06-15T20:36:00.002+03:00

A fi copil în multe din familiile județului nostru e un chin. E un chin să crești printre scandalurile de natură bahică ale unor părinți inconștienți. E un chin să ajungi în clasa întâi și să ai imaginea părinților plecați la muncă în străinătate întipărită în minte doar din fotografii.

Cel mai dureros e când aceste chinuri ale micuților devin tragedii. Toată țara știe de moartea micuței de cinci anișori ce a consumat un litru de vin, a fost pusă de bunic în căruță și dusă prin soarele arzător zece kilometri. Micuța nu a mai ajuns acasă, ci unde nu este durere, nici întristare, nici suspin. Suspin de care s-a săturat, probabil, într-o viață în care a fost pasată de la o rudă la alta ca mingea pe un teren de fotbal.

Ca și cum asta nu ar fi fost îndeajuns pentru a ne demonstra reputația câștigată prin zeci de apariții în tabloide, la începutul săptămânii un caz similar ne șochează din nou. Un puști de doar opt ani, suferind de sindromul Down, a fost găsit de o vecină zăcând pe marginea unui drum în comă alcoolică, cu fața plină de vânătăi. Nenorocirea s-a petrecut în Zorleni, patria criminalilor și a violatorilor din zonă. Mai nou și a criminalilor de copilării. Din fericire, băiatul a supraviețuit.

Astfel de exemple ne îngrozesc. Demonstrează, dacă mai era nevoie, lipsa de cultură și sărăcia care macină, zi de zi, familii din toate colțurile județului. Sărăcia te constrânge să renunți la multe în viață. E ușor să stăm la un birou și să scriem despre asta. E frustrant când știi că lucrurile nu se vor rezolva prea curând. E dureros când te gândești că în momentul în care eu scriu acest text sau dumneavoastră îl citiți un copil poate fi exploatat de propriul tată.

Dacă vom scăpa de părinții a căror axis mundi e sticla de vin. Dacă autoritățile vor începe să „culeagă” micuții defavorizați înainte și nu după nenorociri. Dacă vom da de veste celor abilitați când vedem că un tată își tratează copilul ca pe mârțoaga din grajd. Atunci poate, repet, poate vom avea șanse să intrăm în normalitate. Până atunci însă vor mai avea loc tragedii. Și tare mi-aș dori să mă înșel!

Polițiștii comunitari bârlădeni și-au înființat sindicat

2010-06-13T11:14:00.006+03:00

Noua unitate sindicală va obține reprezentativitate în momentul în care va avea afiliat minim o treime din personal.

Magistrații bârlădeni au acordat personalilitate juridică sindicatului polițiștilor comunitari, numit „Pro Lex”, pe data de 31 mai. Potrivit legii, una din condițiile necesare înființării unui sindicat este ca acesta să aibă minim 15 membri fondatori. În doar câteva zile sindicatul are deja douăzeci de persoane afiliate însă nu are încă reprezentativitate, întrucât nu a cooptat o treime din personal. Fondatorii spun că nu vor fi probleme în cooptarea de agenți comunitari la noua grupare sindicală.

„Am urmat toți pașii legali pentru înființarea acestui sindicat. Vreau să luptăm împotriva nedreptăților și a abuzurilor care se fac la această instituție”, ne-a spus Ion Sauciuc, președintele noului sindicat.

Furt la diateza reflexivă: Muzeul din Bârlad, jefuit de „fantome”

2010-06-12T14:20:00.009+03:00

Hoții se pot împărți în mai multe categorii. De buzunare, talhari, delapidatori, don juani etc. Urbea noastră reușește la acest capitol, al cleptomanilor, să fie încă o dată la înălțime. Polițiștii bârlădeni au primit ieri o sesizare de la reprezentanții Muzeului „Vasile Pârvan” cu privire la un furt de aparate de aer condiționat.

Curios e că aceste aparate erau montate înainte de a se „evapora”. Mai bizar e că, de când au început lucrările de modernizare la teatru și la muzeu, tot timpul e cineva acolo. Polițiștii comunitari fac două schimburi, de la patru după-amiază la opt dimineață, iar în restul timpului muncitorii lucrează asiduu (!). Și ca seria de bizarități să continue, dispariția aparatelor de aer condiționat s-a produs pe 8 iunie, potrivit spuselor Mihaelei Ștraub, purtătorul de cuvânt de la IPJ Vaslui, iar sesizarea a fost făcută polițiștilor bârlădeni abia ieri dimineață.

Daca punem cap la cap aceste bizarități apar câteva dileme pe care eu, personal, nu pot să mi le explic.
1. Spuneam că aparatele erau montate. Cum au reușit „hoții” să le desprindă, într-un timp atât de scurt?
2. Se leagă de prima dilemă. Cum au „reușit” paznicii sau muncitorii să nu observe jefuitorii cu aparatele în spate?
3. De ce sesizarea furtului s-a făcut după două zile de la constatarea lui?
Ieri, pe la 13, frământat de aceste întrebări, i-am dat un telefon directorului muzeului, Mircea Mamalaucă. Răspunsul primit în mod repetat, „abonatul Vodafone nu răspunde”, nu mi-a satisfăcut curiozitatea.

P.S. Îmi aduc aminte de un spectacol foarte tare de la Deko Cafe vazut pe net, referitor la diateza reflexiva. Puteți să vedeți mai jos videoclipul și o să înțelegeți de ce, și ce legătură are cu textul.

Jurnalul cârcotașilor de pe bloguri - partea întâi

2010-06-11T10:54:00.005+03:00

Mă trezesc în fiecare dimineață foarte odihnit. E normal, când te culci la 12 și faci ochi la 10, n-ar avea cum să fie altfel. La câteva minute după ce m-am dat jos din pat aud o voce ascuțită din bucătărie „Gigele hai că e gata masa!”. Mă așez la masă cu ai mei și urmează discuțiile obișnuite fiecărui început de ziuă. „Te-ai mai uitat în ziar la locuri de muncă?”, zice tata. Vădit deranjat de tupeul bătrânului îi arunc un răspuns ce îi închide gura. Cel puțin până a doua zi. „Da' ce eu stau pe șantier pe căldura asta? Lasă că oi găsi eu ceva bun de muncă până la urmă”. Termin de mâncat, îmi pun un pahar de vin alb, adus de tata de la țară și mă duc în camera mea.

Deschid calculatorul. Îmi aprind o țigară cumpărată la bucată de la buticul din cartier. Messengerul e prima aplicație pe care o deschid. Îmi umplu desktop-ul cu ferestre. Mă plictisesc. Deschid o pagină de Internet. Ajung pe un blog. Citesc trei sferturi de text dintr-un articol. Înțeleg mai puțin de un sfert. Deschid încă o pagină de Internet cu DEX-ul. Caut un cuvânt. Din explicație nu înțeleg nimic. Mă întorc pe blogul omului. Mă duc la secțiunea comentarii. Vărs într-un comentariu ce am mai bun în tărtăcuța mea. Mă strofoc să îmi aduc aminte de o înjurătură pe care am auzit-o la băieții de la bloc într-o seară. După lupte interne dure, neuronii mei reușesc să scoată la iveală cuvintele triviale pe care le căutam. La scriu, dau „Adaugă comentariu” și rânjesc de unul singur, satisfăcut că nu am pierdut timpul degeaba.

E 3 după-amiază de acum. Mă sună un băiețaș să ies în fața blocului. Cică a luat el un bidon de bere și să aduc eu semințele. Îi cer lui mama douăzeci de mii să cumpăr o pungă de semințe. După ce le termin de spart, se face seară. Mă întorc acasă. Mama intră în schimbul trei. Tata încă nu a venit de la muncă. Eu mă duc în camera mea. Îmi deschid calculatorul. Îmi umplu din nou desktop-ul de ferestre de Messenger. Mă plictisesc. Intru să văd ce s-a mai postat pe bloguri...

Pârăște cocalarul de lângă tine. Povestea mașinii de poliție

2010-06-11T10:47:00.000+03:00

Și polițiștii mai calcă pe bec câteodată. La cât de mult se încalcă regulile de circulație din orașul nostru nu-i ni-i mare mirarea că un echipaj al oamenilor legii își lasă mașina într-o stație de autobuz. Fie ea și interubana.

Foto și text: Ionuț Benea

Munca-i muncă, somnu-i somn, berea-i bere

2010-06-10T23:22:00.000+03:00

Când te toropește căldura, una din cele mai la îndemână metode de a te răcori este să te așezi la umbră. Și când te așezi pe iarba verde de pe lângă șantierul la care muncești, parcă-parcă ai trage și un pui de somn. Imaginea din stânga reflectă seriozitatea cu care sunt făcute lucrările de la Muzecul „Vasile Pârvan” și Teatrul „Victor Ion Popa”. E făcută acum două zile, în timpul programului de lucru al muncitorilor.

Muncește omul cât muncește dar trebuie să mai ia și o pauză de Timișoreana. Pentru că, la urma urmei, ce metodă mai bună de a coborî gradele din termometre știți decât golirea celor din sticle. Mai bei un gât, îi mai dai unul colegului de șantier, mai arunci un ochi să vezi dacă vine șeful de echipă și treaba merge brici. Lasă cu Uniunea asta Europeană are bani și dacă nu terminăm lucrarea la timp, o să avem de muncă și la anul.

Zbor deasupra unui cuib de curci (2010)

2010-06-09T19:34:00.003+03:00

La Gară se ceartă doi. Au luat ajutorul social de la primărie și, ca în fiecare lună, prima țintă a fost birtul. Azi s-au luat de la o țigară. Și-a adus aminte unul dintre ei că partenerul de pahar avea să-i dea o mahoarcă de mai demult. Ceilalți din birt se hlizesc cu un ochi la ei și cu unul la paharul de rom. O zi normală. Vânzătoarea dă manelele de pe Taraf Tv mai tare ca să asurzească cearta și în zece minute apele se liniștesc. A venit un brunet de la o masă alăturată cu o țigară.

La Gura Leului o haită de indivizi stau în fața blocului. Unul dintre ei povestește ce peripeții a mai făcut el cât a stat în Italia. Cu cojile de semințe intre dinți și cu miezul spre stomac, ceilalți dau aprobator din cap la fiecare nouă povestioară a partenerului de discuție. Subit, unul dintre ascultători oprește fluviul de elucubrații al naratorului cu o întrebare ce stârnește râsul prietenilor: „ce e ăla cațo?”.

Piața e și astăzi plină ochi de lume. Hărmălaia se aude până la cei care cerșesc bani în față la Radio Vipp, în numele unor copii bolnavi. Nu se aude însă dacă stai lângă magaoaia cu manele, folosite drept sample pentru compact-discurile scoase la vânzare din zonă. Dacă te uiți în stânga vezi doi costeli cum ies dintr-o crâșmă sprijinidu-și umerii reciproc. În dreapta, un nene încarcă saci de ciment într-o căruță. I-a venit băiatul din Grecia și-i duce materie primă pentru a încărca un beci.

După ce a coborât din autobuz, în stație la Biserica Domnească, primul gând care îi trece prin minte lui Daniel este să facă semnul crucii. Într-o fracțiune de secundă îi apare altă oportunitate. Cea de a se holba după o fată îmbrăcată cu haine realizate din economie. Face asta, se oftică atunci când concitadinul de pe celălalt trotuar îl imită și merge mai departe.

Între spital și Grădină sunt parcate, oblic cu trotuarul, mai multe mașini scumpe. Pe lângă ele sunt așezați, ca piesele de țintar, mai mulți inși. Câte trei. Fiecare grup discută de-ale lor. În general nimicuri, articulate între ptiu-urile create de scuipatul semințelor și șuieratul după pradă. Alarma unei mașini din parcarea oblică pornește. A trecut un biciclist prea aproape de ea. Proprietarul se calmează cu un „morții mă-ti” la adresa biciclistului și lucrurile intră în normal. Se aud din nou cojile de semințe izbindu-se de beton.

Cobor din autobuz și intru în Grădina Publică. Primul gând care îmi vine în minte este că am ajuns în alt oraș. În stânga văd un părinte dojenindu-și cu dragoste copilul pentru ca a fost neascultător. Mai în față câțiva pensionari joacă șah. Toți cei de pe margine ar vrea să le șoptească jucătorilor ideea lor pentru următoarea mutare, dar le e frică de reacția șahiștilor. Uimit de normalitate, merg mai departe și ajung în mijlocul Grădinii. Urechile-mi primesc un semnal ciudat și mă uit în dreapta. Câțiva indivizi stau pe o bancă cu telefonul în mijlocul lor și ascultă Salam. Motivul cojilor de semințe este întâlnit și în cazul lor. Scot telefonul din buzunar, mă uit la ceas, îmi aduc aminte că la 8 i-am promis lui Aurel că ieșim la o bere și mă îndrept spre ieșire. Sunt tot în Bârlad.

Doi hoţi de parfumuri din Bârlad, urmăriţi de radar la Sibiu. VEZI VIDEO

2010-06-06T22:24:00.002+03:00

Urmărire ca în filme la Sibiu! Poliţiştii de la rutieră au gonit 30 de kilometri după doi hoţi de parfumuri, care, în încercarea de a scăpa, mergeau cu viteză mare şi făceau depăşiri riscante pe contrasens.

Cei doi tineri de doar 22 de ani din Bârlad au furat de la un vânzător ambulant din localitatea Sebeş mai multe parfumuri şi un telefon mobil. Au plecat în viteză spre Sibiu de teamă să nu fie opriţi de poliţie. Nu au avut însă prea mult noroc pentru că pe drum erau amplasate două radare, astfel poliţiştii au pornit imediat pe urmele lor.

"Urmărirea s-a desfăşurat pe o distanţă de aproximativ 25-30 de kilometri, într-un final autoturismul a fost oprit la intrare în municipiul Sibiu", a declarat inspectorul Bogdan Maxim, şef Biroul Drumuri Naţionale.

Şoferul maşinii a rămas fără permis de conducere pentru încălcarea legislaţiei rutiere. Cei doi tineri au ajuns în arestul de la Sibiu, iar cercetările sunt continuate de poliţiştii din Alba.

Tinerii nu sunt la prima ispravă. În martie, ei au mai fost prinşi când furau dintr-un hipermarket din Sibiu.

Deontologie de vanzare

2010-06-05T11:14:00.002+03:00

Se spune că presa este a patra puterea în stat. Prin intermediul ei poți forma opinii sau manipula anumite segmente ale populației. Aceste două puncte din fișa postului unui ziarist au atras de-a lungul timpului multe căpușe care, profitând de „greutatea” conturilor personale, au început să cumpere ziariști. Alții, când au văzut că facturile întocmite de presari sunt din ce în ce mai mari au început să-și deshida trusturi de presă. Cel mai elecvent exemplu este de departe Antena 3. Și să nu uităm instrumentele media băsiste, B1 TV și Evenimentul Zilei.

Dar haideți să ne întoarcem în ograda noastră. În scurta mea experiență jurnalistică am avut ocazia să văd cum merg treburile și prin Bârlad. Ca reprezentant al unui ziar, televiziuni sau radio te dai bine pe lângă cine are banul. Și de asta apar expresii prin presă de genul „cu largul ajutor al domnului primar”, sau prin „binevoința edililor orașului”. Stârnesc râsul pentru public și pun o etichetă de pupincurist, greu de dezlipit, celui care le dau drumul în aer sau pe print. Deși, știm cu toții, cel mai puternic instrument media este tv-ul.

Alți jurnaliști de la noi se vând mai ușor decât o prostituată pe centură. Nu numai că sug banii de la un politician anume pentru a ataca un contracandidat, dar când vine contracandidatul și le zice să facă viceversa nu stau pe gânduri. Și astfel se face că, în unele articole, ba e Solomon pupat în dos și Pintilie făcut cu ou și cu oțet, ba învers. Genul asta de prostituție apare mai ales în campania electorală. Dar colegii de presă știu că asta nu e mare mâncare de pește!

Nu vreau să dau nume pentru că nu am niciun drept, la fel cum nici nu vreau să generalizez. În orice pădure mai este și verdeață. Aceste rânduri nu sunt adresate nimănui anume și toate exemplele de mai sus sunt generice, nu concrete. Cititorii, telespectatorii sau ascultătorii știu de ce!

De azi profesorii vasluieni opresc greva generala

2010-06-01T21:20:00.000+03:00

Greva generală a dascălilor va lua sfârșit astăzi

De astazi, 2 iunie, elevii vasluieni vor face toate orele. Conventia Județeană a Sindicatelor din Învățământ (CJSÎ) a decis ieri ca dascălii să nu mai facă grevă generală și să apeleze la alte măsuri de protest împotriva guvernanților.
Tot de astăzi sindicaliștii au decis ca profesorii să declanșeze greva japoneză. Adică să protesteze, însă fără a perturba activitatea didactică.
Riscul blocării anului școlar nu a fost îndepărtat însă. Profesorii greviști vasluieni nu vor trece notele în catalog. Totodată, potrivit CJSÎ, pe 4 iunie dascălii vor picheta Prefectura Vaslui.

Chiriașul Solomon lasă apartamentul de la stat cu două camere pe unul cu trei camere

2010-05-28T21:38:00.002+03:00

Potrivit unei hotărâri de Consiliu Local adoptate astăzi, în ședința ordinară a edililor orașului, deputatul Adrian Solomon se va muta în curând în casă nouă. Fostul viceprimar al orașului a solicitat printr-o cerere adresată primarului Constantin Constantinescu schimbarea actualei sale locuințe, respectiv cea de la scara C a blocului B3 de la ANL-urile din zona Cărămidărie, la scara A a aceluiași imobil.

„Necesitatea și oportunitatea inițierii acestui proiect de hotărâre a fost determinată de solicitarea chiriașului Solomon Adrian prin cererea nr. 8155/20.05.2010 și de faptul că acest apartament este neocupat, întrucât fostul chiriaș a renunțat la contractul de închiriere”, se precizeaza în expunerea de motive a proiectului de hotărâre ce vizează mutarea lui Solomon.

Fosta locuința ANL a lui Solomon, un apartament cu două camere, a fost obținută în 2003. Deputatul se va muta impreuna cu soția și copilul într-un apartament ce are trei camere.

Monopol politic: N-au motive să le (P)e (S)e (D)e adversari!

2010-05-26T19:18:00.011+03:00

Clasa politică bârlâdeană este împărțită în două. Baricada care are secera în mână (fară referiri comuniste) reprezentantă de PSD. Și restul. Din rest fac parte toate celelalte formațiuni care mai există pe plan local.
În contextul economic actual e de neînteles cum reprezentanții celorlalte partide din Bârlad preferă să rămână într-un con de umbră, când ar putea foarte ușor să speculeze nemulțumirile tot mai dese ce apar prin târg la adresa actualei administrații.
Nu știu dacă actualul primar, Constantin Constantinescu, va mai candida la încă un mandat. Dacă o va face însă cu siguranță nu va avea adversar. Și nu pentru că ar fi candidatul ideal ci pentru că șefii de celelalte formațiuni sunt niște pești mici pentru el.
Să-i luăm pe rând. PDL. Principalul reprezentant: Vasile Pintilie, senator. Chiar dacă face parte din partidul aflat la guvernare și ar putea foarte ușor să apese pe PeDaLa de accelerație a ascensiunii formațiunii pe plan local preferă să își vadă de treaba sa. Ba mai mult, indiferența la atacurile repetate ale deputatului Adrian Solomon ne duce cu gândul la masochiști.
PNL. Președintele organizației: Dumitru Bouroș. Avocat cu reputație în urbe și consilier local. Îl mai gâdilă pe primar și pe ai lui cu câteva intervenții pe la ședințele de Consiliu Local și cam atât. Nu știu dacă mai mult de 10% din bârlădeni știu că el conduce pe plan local partidul Brătienilor. Apare destul de rar la televizor, nu știu dacă de când a fost ales în fruntea partidului a apărut vreodată în ziare. Nu a organizat nicio conferință de presă de cînd a fost ales în funcție.
Despre UDMR nu cred că se mai impune să discutăm.
Politica la noi înseamnă a arunca cu căcat în adversari. Această metodă îți poate atrage simpatizanți sau opozanți însă cu siguranță e o metodă mult mai bună de a te face cunoscut decît cea de a sta în letargie. Să vadă lumea că te implici. Să vadă lumea că nu rămîi indiferent când ești făcut cu ou și cu oțet. Dar mai ales, să vadă lumea că exiști și ai și tu un cuvânt de spus.
Galanteria de a nu răspunde săgeților verbale trimise de adversari și comoditatea de a spune pas când ai putea să te faci cunoscut nu mi se par metode bune în politica de pe plan local

Tinerețe furată

2010-05-25T19:05:00.005+03:00

Unii când ajung la 18 ani iși urcă fundul într-o mașină scumpă cumpărată de mama și de tata și ies în oraș. Cei mai mulți dintre tineri, când termină liceul sau facultatea încep să-și pună întrebări. Ce o să fac în continuare? O să reușesc să mă desprind de ajutorul părinților și să mă întrețin singur? O să-mi găsesc un loc de muncă? Merită să stau în țară? etc.
Noi, tinerii din zilele noastre, ne izbim de un zid al frustrarii. Genul ăla de frustrare pe care îl ai când poți și vrei să faci un lucru, dar nu ești lăsat. Genul ăla de frustrare pe care o ai când termini facultatea și nu-ți găsești un loc de muncă. Și exemplele pot continua.
Se tot bate monedă pe faptul că generația care vine este caracterizată prin libertinism dus la extrem, ignoranță și alte epitete de genul acesta ce te fac să pleci capul când îți sunt adresate. Sunt tinerii de astăzi ai României vinovați pentru modul în care trăim oare?
Noi suntem de vină pentru rata mare a șomajului și pentru măsurile pro-foame ce vor fi instaurate în curând? Cu siguranța nu! Suntem doar niște victime colaterale a unor măsuri care s-au luat, sau care nu s-au luat în trecut de niște oameni care nu și-au urmărit decât interesul propriu. Și care acum le cumpără Q7 odraslelor.

Suntem puși în situația de a ne ține cu mâinile de ștreangul pus la gât după ce călăul ne-a izbit taburetul de sub picioare.

Poate e prea mult să să cerem respect. Deși poate le-am merita! Poate e prea mult să cerem locuri de muncă. Deși poate am fi capabili! Poate e prea mult să cerem să ni se audă și vocea noastră. Deși poate am avea ce spune. Suntem o generație care ne-am obișnuit cu puțin și nu vrem decât să trăim decent. Nu vrem să ni se fure tinerețea!

Moartea are culoare verde intermitent

2010-05-23T21:09:00.001+03:00

În Bârlad sunt aproape 10.000 de mașini. Atât ale persoanelor fizice cât și juridice. Dovada este traficul din Bărlad care, în ultima perioadă, a devenit din ce în ce mai greu. În tentativa lor de a ajunge mai repede la destinație și mânați de nerăbdare, unii șoferi apelează la tertipuri pentru a păcăli semafoarele și regulile de circulație. De cele mai multe ori aceste manevre ies. Alte ori finalitatea lor este tragică.

Ștefan Mocanu a fost unul dintre ghinioniștii. Lui nu i-a ieșit manevra și a plătit cu viața pentru asta. Povestea accidentului produs de el o cunoaște jumătate de Bârlad probabil. Era pe banda întâi, mergea înainte. Semaforul arăta roșu. Avea verde intermitent la dreapta, a virat în această direcție, s-a întors pe Republicii cu viteză pentru a ajunge înaintea celorlalte mașini, a încercat să depășească, nu a avut loc, a pierdut echilibrul mașinii și s-a oprit într-un stâlp. Cel mai dureros e că a „măturat” și o mamă și un copil de pe trotuar, care se zbat acum între viață și moarte.

Vorbeam mai înainte de tertipuri ale conducătorilor auto. Acel verde intermitent de la intersecția de lângă BCR reprezintă o tentație foarte mare pentru șoferi. Mai ales pentru cei grăbiți. Cazul lui Ștefan nu e singular, numai că, din fericire, de puține ori cei care fac această manevră ajung prin stâlpi. Foarte mulți bârlădeni aflați la volan aleg să facă la dreapta în acel loc pentru a evita culoarea roșie a semaforului. Miza - câteva secunde economisite. Riscul - viața lor și a celor din jur. Merită asumat acest risc oare?

Paraste cocalarul de langa tine! Povestea spargatorilor de seminte

2010-05-23T07:42:00.000+03:00

Am iesit cu prietena la plimbare prin Gradina sambata seara, pe la ora 8. Timp de aproximativ 20 de minute cat am umblat printre barladenii nostri care erau in Gradina, am vazut un echipaj de la Politia Comunitara, care se plimba pe un scuter (erau doi pe acelasi scuter, va dati seama ce imagine ofereau). Mai mult se uitau dupa fete si schimbau vorbe intre ei referitor la asta. Mergand asa, vad ca pe o banca se mancau seminte. Hmmm, nimic deosebit. Mai merg cu prietena mea si mai vad o banca, unde era practicata aceeasi "ocupatie". De remarcat ca nu era prea multa lume in Gradina. Din vreo 5 banci (adica in zona in care am mers eu) la doua se mancau seminte si chiar in aria de patrulare a comunitarilor nostri sarguinciosi.
In fine, nimic deosebit pana acum. In timp ce imi continuam plimbarea, vad cireasa de pe tort. Echipajul de la Politie comunitara statea de vorba cu un domn. Si cand ma uit la respectivul, observ ca scuipa seminte pe langa picioarele agentilor. Nu imi venea sa cred, asa ca la o privire mai atenta mi-a fost confirmat.
Banuiesc ca domnul era prieten sau coleg cu oamenii legii.

Mai mult de atat nu am ce sa mai spun...

Am zis sa scriu aici, poate o sa postezi ceva,undeva...si poate o sa vada cineva, si mai ales de asta sa ia o masura...

Asa...sa nu uitam ca oamenii legii consumau si benzina....offfffff

Autor: Ionut

Epitaful unei natiuni

2010-05-19T21:14:00.000+03:00

Sub aceasta piatra zugravita cu scaderea a 25% din salariu bugetarilor, cu 15% a veniturilor pensionarilor si cu alte masuri anticriza, zace poporul roman. Cu riscul de a parea macabru, am sa compar situatia in care ne aflam in momentul de fata cu cea a unui muribund inconjurat de cei dragi cu batistele in mana. Cel mai dureros este ca acestui muribund i se ineaca din ce in ce mai des organele vitale. Care, pana la urma, vor ceda de tot. Sanatatea, Invatamantul, Sistemul bugetar, Ministerul de Interne, toate dau semne de slabiciune din ce in ce mai dese.

Vorbeam ieri cu senatorul Vasile Pintilie si il intrebam cum va gestiona actuala guvernare protestele care va sa vina. Pentru ca sunt sigur ca vor mai fi si altele, poate de o amploare mai mare decat a celor de azi. Raspunsul sau, ca pioner al puterii, a fost unul tras dupa indigoul portocaliu care sta cu secera in mana deasupra atator fluturase de salarii. El a zis ca cel mai important este dialogul intre reprezentantii executivului si cei ai patronatelor si sindicatelor. Acestia din urma ar trebui sa inteleaga ca aceste masuri sunt stringente si daca nu s-ar aplica, economia Romaniei s-ar duce la vale, spune el. Pai nu e deja acolo, oare?

Intr-adevar, sunt anumite valori ale indicatorilor macroeconomici pe care economia noastra trebuie sa-i atinga. Si pentru a face acest lucru reprezentantii puterii trebuie sa apeleze si la masuri nu tocmai populiste (atipice lor de altfel). Insa cum poti sa mai privesti in ochi un batranel cu o pensie de trei milioane si jumatate cand ii mai tai si 15% din venit? Cum mai poti pretinde contopistilor sa-si exercite treaba cum trebuie daca nu le mai dai sase milioane ca pana acum ci doar patru? Si intrebarile ar putea continua.

Frustrant este ca pentru lucruri inutile se gasesc bani. Pentru achizitionarea unei camere foto de 400 si ceva de milioane care sa-l faca fotogenic pe Basescu se gasesc bani. Pentru o sala de sport de cateva milioane de euro din satul natal a lui Boc se gasesc bani. Si pentru multe alte prostii de genul acesta la fel. Pai romanii, cand ajung la finalul lunii fara leafa, mai manaca si cartofi prajiti. Daca e recesiune de ce nu facem economie de sus in jos, cum zice Realitatea Tv. Sau de ce nu renuntam la capriciul facturilor de zeci de milioane de lei pe care le fac parlamentarii luna de luna? De ce trebuie sa redresam economia pe spinarea norodului?

Acestea sunt intrebari la care nu cred ca se incumeta cineva din actuala guvernare sa raspunda.

Cifrele economice nu sunt relevante in hartii. Ci sunt relevante atunci cand sunt transpuse in viata de zi cu zi. O viata de zi cu zi pe care nababii romanii nu mai stiu de mult timp cum arata. Si ceea ce e mai frustrant pentru noi, pulimea, este ca nici nu ii mai intereseaza. Treptat, dar sigur, daca nu va rasari un soare si pe strada noastra se vor separa doua paturi sociale. Cea mica, dar puternica a aristrocratiei si cea mare, dar fara prea multe de spus, a plebei.

Fraude de miliarde la C.A.R.P. Barlad

2010-05-18T21:55:00.000+03:00

Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor a fost, in ultimii ani, locul in care s-au dat tunuri de miliarde de lei. Cel mai recent caz este cel a lui Adrian Miron care a adus prejudicii institutiei de numai putin de 1,7 miliarde, fiind un simplu membru.

Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad a primit recent din partea politistilor de la Biroul Investigatii Criminale doua dosare de delapidare si de neglijenta in serviciului ce vizeaza fosti sau actuali functionari ai Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (C.A.R.P). Politistii mai investigheaza cazul lui Adrian Miron, care din postura de simplu membru a reusit sa insele unitatea cu 1,7 miliarde de lei vechi.

In 2008, Anisoara Bejan si Corina Damian au fost luate la ochi de catre oamenii legii pentru infractiuni economice. Prima dintre ele pentru delapidare, iar cea de a doua pentru complicitate. Politistii au cercetat cazul pana in urma cu doua luni cand l-au pasat la Parchet.

Cele doua se pare ca au inselat unitatea la care mii de pensionari isi depun si ultimii banuti cu peste un miliard de lei vechi. De altfel. Anisoarei Bejan i s-a pus sechestru pe casa in valoare de 100.000 de lei. Intre timp, probabil pentru a scapa de eventualele repercursiuni ale faptei sale, femeia a plecat in Italia. Cum a reusit ea sa treaca granita fiind protagonista unui caz de delapidare este o enigma.

Nici Corina Damian, complicele sau nu mai lucreaza in momentul de fata la C.A.R.P, insa pornind de la prezumtia de nevinovatia femeia nu a putut fi sanctionata in niciun fel de oamenii legii. Ea a reusit sa isi gaseasca, se pare, un loc caldut de functionar la una din sucursalele BRD din oras. Avand in vedere antecedentele sale putem spune ca lupul a fost pus paznic la oi.

O data cu dosarul celor doua, procurorii barladeni au mai primit un dosar constand in neglijenta in serviciu. Acesta apartine Marianei Rotaru si Zoniei Necula, care culmea, si acum sunt angajate la C.A.R.P.

Tunul cel mare

Cea mai mare fraudare apartine lui Adrian Miron. Acesta este fost ofiter in cadrul Ministerului Apararii Nationale si din postura de simplu membru a reusit sa se aleaga cu 1,7 miliarde de lei vechi. Metoda lui era foarte simpla. Falsifica documente si cerea imprumuturi pe numele unor persoane care se trezeau datoare vandute peste noapte. De altfel asa a fost si prins de catre politistii. Mai multe persoane s-au plans ca le-au venit citatii prin care li se cerea sa plateasca imprumuturi pe care nu le-au facut. Aproape 40 de persoane au fost prejudiciate de catre Miron.

Ce zice conducerea C.A.R.P.

"Eu nu sunt presedinte de foarte mult timp la aceasta institutie. Stiu in mare parte despre cazurile cercetate de catre oamenii legii insa nu stiu exact continutul. Noi am introdus programe de audienta cu consilierii. Procesul acordarii unui imprumut este supravegheat de la intocmirea actelor pana la acordarea banilor", spune Nicolae Mihai, presedintele C.A.R.P. Barlad

Tras in teapa de firma unui ales local

2010-05-17T22:52:00.003+03:00

Vasile Gîlea

Barladeanul Vasile Gîlea a lucrat pana acum un an si jumatate la o firmă importantă de constructii din oras la care este actionar si unul dintre edilii urbei. Omul sustine ca pe 3 septembrie 2008 a suferit un accident de muncă, în urma căruia s-a ales cu femurul fracturat.

În astfel de situatii e usor de anticipat ce s-a întâmplat ulterior. Bărbatul nu a mai putut rămâne angajat si a fost nevoit să intre în somaj. Reprezentantii firmei la care bărbatul lucra l-au sfătuit pe nefericitul angajat să nu solicite zile de spitalizare, deoarece după ce va termina somajul îi vor da ceva de muncă. Asa că bărbatul a stat zile bune în spital, însă, la cererea angajatorului, nu a solicitat zile de spitalizare. Decizie pe care avea să o regrete ulterior. Daca ar fi facut-o barbatul putea sa se pensioneze pe caz de boala si firma la care a lucrat ar fi intrat la cheltuieli.

Cele 15 luni în care bărbatul a stat acasă si a luat somaj s-au terminat în luna martie a acestui an si, credul în vorbele angajatorului, s-a dus să ceară ceva de muncă. Numai că, nemaiavand nevoie de un bărbat "cu 18 suruburi în picior", reprezentantii importantei firme bârlădene l-au trimis la plimbare.

Vasile Gîlea are doi copii la Iasi la facultate si dacă va rămâne fără niciun venit spune că va fi nevoit să îi retragă de la studii: "Dacă mă sună copiii si îmi spun să le trimit bani de cămin, ce fac eu atunci. Pâna acum mă mai descurcam, si-asa greu, cu banii din somaj, dar acum dacă nici eu si nici sotia nu avem niciun venit ce o sa facem, o să dăm în cap la oameni? E tare greu! Sper să mi se rezolve problema. Dacă nu, mă duc la Vaslui la Protectia Muncii sau poate chiar mai departe, la Bucuresti", a spus Vasile Gîlea.

Parerea barladeanului

2010-05-15T16:22:00.000+03:00

"Sambata ,incepand cu orele 11.00, echipa de seniori joaca pe propiul teren o noua etapa, in compania R.C.M. Timisoara. Asteptam de la baietii nostri un meci cat mai bun . Multa bafta! " Asteptam de la baietii nostri un meci mai bun,dar jucat unde si avand ce suporteri ?O echipa ce trebuie sustinuta din toate punctele de vedere ,insa cu un asemenea stadion nu se pot face prea multe ...

Asteptam investitia domnului primar :)

Autor: Skeepy Dee

Decalogul cocalarului, versiunea foto

2010-05-12T20:04:00.004+03:00

Porunca 1:
Eu sunt Domnul Dumnezeul ma-ti. Sa nu ai alti dumnezei (.mp3) in calculator in afara de mine!

Porunca 2:

Sa nu-ti faci chip cioplit sau freza smechera care sa semene cu alta decat in imaginea de jos! Si nici sa te inchini la fete sa se culce cu tine, freza ar trebui sa fie de ajuns!

Porunca 3:

Sa nu iei in desert numele confratilor tai cocalari. Daca poti, pune si tu copiilor tai atat de multe prenume incat sa nu incapa in buletin. Daca nu multe macar sa fie de vedete. Vezi ca incepe Campionatul Mondial de fotbal, fii geana pe numele jucatorilor.

Porunca 4:
Adu-ti aminte de ziua in care trebuie sa mergi la gratar! Ia cat mai multe peturi de bere cu tine, nu uita semintele, imbata-te, da manelele la maxim si lasa cat mai multe gunoaie in urma ta! S-ar putea sa intalnesti frecangii care sa-ti spuna ca nu e civilizat sa faci asta. Nu-i crede si respecta porunca!

Porunca 5:

Cinsteste pe ma-ta si tac-tu! De cate ori le e sete. Atentie insa, sa nu folosesti niciodata altceva decat vodca de proasta calitate sau vin tras din tescovina!

Porunca 6:

Sa nu ucizi timpul altfel decat stand pe hi5 ore intregi. Obligatoriu trebuie sa ai cel putin 25 de ore pe zi statusul "new pic, vreau commnet, dau comment back". Sa rasfoiesti, profilele prietenilor prietenilor unui fost prieten de al tau cu care te-ai certat la o betie. Sa te uiti la pozele in care nu se pune prea mult accent pe textila si sa comentezi in gand de fiecare data: "fa da' buna esti!"

Porunca 7:

Sa nu prea curvesti. Insa de fiecare data cand te intreaba prietenii tai cate femei ai avut sa inmultesti cu doi. Daca iti da zero sa stii ca nu e vina ta ci a matematicii. Zero inmultit cu orice numar da tot zero.

Porunca 8:

Sa nu uiti sa furi curent in orice conversatie in care esti implicat! Incearca sa vorbesti cat mai tare, foloseste-te de bagajul de greseli gramaticale pe care il posezi si obligatoriu sa folosesti cuvinte pe care le-ai auzit pe la televizor chiar daca nu le stii sensul si nu se potrivesc in context

Porunca 9:

Sa nu marturisesti stramb impotriva aproapelui tau. Cel putin nu cand e de fata. Cand nu e langa tine, barfeste-l, injura-l, rade de el cu confratii tai cocalarii de cate ori il vezi citind o carte, judeca-l ca asculta alta muzica decat cea a neamului nostru, paraste-l sefului cand spune ceva rau despre el!

Porunca 10:

Sa nu poftesti bunul aproapelui decat daca esti sigur ca poti sa i-l iei. Si daca stii ca o sa-ti foloseasca. Daca aproapele tau este inteligent degeaba ravnesti tu la calitatea lui, n-ai cum s-o furi niciodata. Si oricum n-ai avea ce face cu ea. Tie si celor ca tine nu va trebuie asa ceva!

Acest text este un pamflet. Daca esti cocalar si te simti simti jignit de cele spuse mai sus, inseamna ca scopul meu a fost atins.

Paradoxul saraciei

2010-05-12T16:47:00.005+03:00

Vorbeam zilele trecute cu reprezentantii Directiei de Asistenta Sociala (D.A.S) din cadrul Primariei Barlad despre situatia ajutoarelor de incalzire ce se acorda in orasul nostru. Inainte de iarna ce tocmai a trecut, dosarele a aproximativ 1.500 de familii au fost acceptate pentru a primi aceste subventii. Cu siguranta prea putin pentru un oras in care salariile sunt asa cum sunt, iar nivelul de trai este cu mult sub cel din alte urbe ale tarii.

Am ramas stupefiat insa cand Liliana Platon, sef al D.A.S, Barlad mi-a spus ca aproximativ 220 de milioane de lei vechi, din suma aferenta orasului nostru pentru subventiile de incalzire, nu au fost incasate de unele familii care si-au facut dosare. Situatia e mai mult decat stranie daca stam sa ne gandim ca pe cei care si-au depus aceste dosare cu siguranta nu ii dau banii afara din casa. Ca sa nu mai zicem ca pentru a fi acceptati au fost nevoiti sa indeplineasca niste criterii in ceea ce priveste venitul. Deci cum este posibil sa iti depui dosarul pentru a primi ajutor de incalzire si dupa aia sa nu iti ridici banii? Daca suma care va ramane neachitata ar intra in vistieria Consiliului Local ar fi ceva. Insa nu. Banii se vor intoarce la guvern daca cei care au facut acte pentru ei nu si-i vor ridica.

Nu stiu care ar fi explicatia pentru familiile care nu au mai avut nevoie de banii care li se cuveneau prin subventia de incalzire. Poate au primit o mostenire de la o ruda indepartata si nu s-au mai sinchisit sa stea la coada pentru cateva sute de lei. Poate au castigat la loto. Poate s-au mutat in insulele Fiji si acolo sigur nu au avut nevoie de incalzire. Sau poate doar sunt niste persoane instarite de la noi ale caror dosare au trecut cum trece un fiu de ministru bacalaureatul si care dupa aia s-au lasat pagubasi cand au vazut cu cine trebuie sa stea la rand pentru a-si ridica banii. Pentru ca imi vine greu sa cred ca un om care o duce de pe o zi pe alta uita sa ia niste bani pentru care nici macar nu a muncit.

Paraste cocalarul de langa tine! Povestea iubitorilor de flori

2010-05-11T23:37:00.000+03:00

Cei doi se plimbau prin Gradina Publica ,si nu erau singuri,cand ea, o mare iubitoare de flori, a considerat ca nu o vede nimeni daca rupe patru pui dintre cele mai frumoase flori. El ,cavaler, a luat pe contul sau amenda cuvenita ei.

Din discutii am inteles ca sunt profesori. Ma intreb ce parerea si-ar face elevii lor daca ar afla ca dascalii lor se tin de furtisaguri?

Poza si comentariu: Andrei

Surprinse in timp ce furau flori!

2010-05-11T17:26:00.000+03:00

Numarul celor care distrug sau fura florile amplasante recent in jardinierele de pe marginea strazilor din Barlad se inmulteste.

Potrivit unui comunicat trimis de catre Politia Comunitara din Barlad, aseara, in jurul orelor 23.30, in zona CEC, Adina Talpis si Elena Carp (foto dreapta), au fost surprinse de agentii comunitari in timp ce furau flori.

Luate la rost de catre politistii comunitari cele doua s-au motivat spunand ca au luat florile pentru cimitir.

Un caz similar s-a petrecut si duminica seara atunci cand agentii comunitari au surprins o femeie care sustragea flori tot pentru a le duce la cimitir.

Politistii comunitari au primit ca sarcina din partea municipalitatii pazirea jardinierelor de pe marginea strazii, iar in cazul in care se fura sau se distrug florile, ei risca scaderea cu 25% a salariului.

Cei care sunt surpinsi furand sau distrugand flori pot fi amendati conform HCL22/2002 art.21 cu amenda de la 50 lei la 400 lei, avand posibilitatea de achitare in 48 ore a jumatate din minim, adica 25 lei

Paraste cocalarul de langa tine! Povestea gunoiului din fata portii

2010-05-11T16:36:00.008+03:00

Imaginile de mai sus sunt facute in fata portii unui cetatean ce locuieste in zona Deal. Proprietarului i-a fost lene probabil sa duca gunoiul intr-un loc special amenajat, asa ca l-a pus taman in fata portii. Pentru aceasta fapta se poate da o amenda usturatoare.

Comentariu: Ionut Benea
Fotografii: Ion

Muzica pentru cei multi: Cea mai noua piesa a barladeanului Mossano

2010-05-10T23:54:00.003+03:00

Asculta mai multe audio Muzica

Ghivecele de flori din oras, tentatie pentru cleptomani

2010-05-09T21:11:00.001+03:00

Jardinierele cu flori, montate de catre reprezentantii primariei in ultima perioada, reprezinta o tentatie foarte mare pentru concitadinii nostri. Daca unii considera ca muscatele ar sta mult mai frumos pe pervazul lui de acasa decat pe marginea strazii, pentru alti barladeni vandalizarea lor reprezinta o activitate interesanta.

Primarul Constantin Constantinescu declara intr-o conferinta de presa de saptamana trecuta ca deja cleptomanii barladeni iubitori de flori au inceput sa-si intre in rol. In acest sens, politistii comunitari au primit ca sarcina sa pazeasca jardinierele, iar cei de la Serviciul de Gospodarie Comunala si Locativa din primarie au prins, zilele trecute, ghivecele cu niste cleme din metal de marginile jardinierelor.

Tind sa cred ca aceste masuri nu sunt indeajuns pentru a proteja florile care, trebuie sa recunoastem, dau un aspect frumos orasului.

Fotbalist leşinat pe teren în campionatul judeţean Vaslui

2010-05-09T17:42:00.001+03:00

Un fotbalist de la echipa Magic Deleni a leşinat duminică pe teren în timpul partidei dintre echipa sa şi formaţia Avântul Zapodeni, meci contând pentru campionatul judeţean de fotbal.Meciul din campionatul judeţean de fotbal dintre Avăntul Zăpodeni şi Magic Deleni a fost întrerupt, după ce un jucător al echipei oaspete a leşinat pe teren. Potrivit medicilor de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă (SJA) Vaslui, tînărul în vîrstă de 24 de ani a intrat în stop cardiorespirator în minutul 20 al jocului."Pacientul a fost resuscitat de echipajul nostru de la ambulanţă aproape o oră la faţa locului. După manevrele de resuscitare acesta a prezentat din nou activitate cardiacă şi a fost transportat la Spitalul Judeţean de Urgenţe Vaslui, dar starea sa este în continuare gravă” a declarat Maria Ungureanu, purtătorul de cuvînt al SJA Vaslui. Andrei Pricop va fi transportat de un echipaj SMURD la Spitalul ”Sf. Spiridon” din Iaşi.”Echipajul SMURD se va întîlni pe traseu cu un alt echipaj de la Iaşi la mijlocul distanţei dintre Vaslui şi Iaşi, care va prelua pacientul”, a mai declarat, Ungureanu. Reprezentanţii Asociaţiei Judeţene de Fotbal (AJF) Vaslui au declarat că vor demara o anchetă în acest caz.“Demarăm o anchetă pentru a vedea ce s-a întămplat. Din primele verificări, am aflat că a existat asistenţă medicală la meci, i s-a acordat toate ajutorul de urgenţă, însă aşteptăm şi rezultatul analizelor de la Iaşi, pentru a vedea cine se face vinovat”, a spus Mircea Stănişteanu, preşedintele AJF Vaslui. Partida Avăntul Zăpodeni-Magic Deleni a fost oprită definitiv, după ce delegaţii celor două echipe au decis că nu mai pot continua după nefericitul eveniment.

SURSA: WWW.GSP.RO

Ati sunat la primarie. Momentan postul telefonic e suspendat pentru neplata!

2010-05-09T07:42:00.001+03:00

Primaria comunei Gherghesti a ramas fara telefon dupa ce furnizorul de telefonie a intrerupt furnizarea serviciului din cauza neplatii. In aceeasi situatie se afla si scoala din localitate.

Suma pe care reprezentantii primariei ar fi trebuit sa o plateasca este de 30 de milioane de lei vechi. Primarul Mihai Stoica spune ca nu s-au gasit bani insa pentru a se plati factura.

"Momentan avem telefonul deconectat din cauza neplatii atat la primarie cat si la scoala. Noi avem bani, insa in credite si nu in lichiditati. In scurt timp speram sa rezolvam problema", spune primarul Gherghestiului, Mihai Stoica

Situatia putea lua o turnura si mai gri pentru edilii din Gherghesti. In urma cu aproximativ o saptamana, o echipa a E-ON Moldova a venit pentru a intrerupe si furnizarea curentului electric. In cele din urma aceasta problema s-a rezolvat.

"Am ajuns la o intelegere cu cei de la E-ON. I-am rugat sa ne mai astepte o saptamana, dupa care ne-am achitat factura", mai spune Stoica.

Problemele financiare sunt destul de grave la Gherghesti. Primarul localitatii spune ca din cei aproximativ 1,6 miliarde de lei vechi, suma necesara pentru trimestrul doi al anului, Consiliul Judetean Vaslui a alocat pana acum numai 230 de milioane de lei vechi. Acesti bani nu ajung nici macar nici macar pentru plata salariilor bugetarilor din localitate.

Interviu: De vorba cu cel mai vechi director din Barlad

2010-05-08T01:06:00.002+03:00

A fi director al unei unitati de invatamant cu siguranta nu e foarte usor. A fi conducatorul aceleeasi scoli timp de 26 de ani deja pare desprins din neveridic. Nu si in cazul lui Marin Bunea, directorul Scolii nr. 10 "George Emil Palade". Ajuns la Barlad dintr-o conjunctura nefavorabila la acel timp, Bunea s-a impus ca profesor si preda la Scoala 10 de la infiintarea acestei unitati de invatamant si pana in prezent.
Originar din comuna Slobozia, judetul Arges, directorul a ajuns la Barlad, dupa cum spuneam mai devreme, printr-o conjunctura nefavorabila. Nu a gasit post de dascal in comuna natala, asa ca a ales Barladul, motivat si de faptul ca sotia sa era de sorginte din acest oras. Pe 1 septembrie 1976 a fost repartizat ca profesor de matematica la Scoala nr. 1. Un an mai tarziu a luat fiinta Scoala 10, la care Bunea avea sa fie transferat ca profesor al aceleeasi materii. A fost director intre 1980 si 1986, dupa care a fost inlocuit. Dupa revolutie a fost renumit in functie.
In interviul ce urmeaza veti putea afla care este secretul longevitatii lui Marin Bunea, cum s-a schimbat scoala de la inceputurile sale ca profesor si pana acum si cum se impaca invatamantul cu politica.

Ionut Benea: Sunteti unul dintre cei mai longevivi directori de scoala din Barlad, care e secretul?
Marin Bunea: Secretul e urmatorul. Eu m-am considerat intotdeauna coleg cu subordonatii mei din scoala. Totul a fost transparent, toate actiunile le-am facut la vedere, de comun acord cu ceilalti, nu am avut niciun fel de secret in legatura cu activitatile pe care le-am facut de-a lungul timpului. De cate ori s-a impus, am stat de vorba cu ei, am luat hotararile impreuna si am recunoscut cand am gresit. Vreau sa fac o paranteza. Eu am fost director pana in 1986 initial, si dupa acea a fost numit altcineva. Dupa revolutie mi s-a cerut din nou sa indeplinesc aceasta functie si n-as mai fi vrut din mai multe motive, insa colegii m-au rugat foarte mult sa revin. Eu le-am spus de la inceput ca daca ma sprijina si ma ajuta o sa preiau din nou functia.

Ionut Benea: Nu ati fost niciodata nevoit sa luati masuri drastice impotriva subalternilor?
Marin Bunea: Nu au fost situatii drastice. Au fost conflicte iminente, care apar in orice scoala. In orice unitate de invatamant, de-a lungul anilor, mai ales cand predai de atat de mult timp este imposibil sa nu apara diferite probleme. Si ca director e la fel. Apar conflicte intre aparatul administrativ si director, intre directori si cadre, sau intre profesori. Atunci, conducatorul de scoala trebuie sa gaseasca modalitati sa le aplaneze.Trebuie sa si asculti. Daca e un conflict intre mine si un cadru didactic, ascult ce spune el. Asculta si el ce am eu de spus. Si dupa aceea punem totul cap la cap si hotaram cine are dreptate. Daca pornesti de la premisa ca esti un simplu coleg cu ei atunci problemele se rezolva foarte simplu. De exemplu, am avut acum multi ani in urma un profesor care cam bea. Multi imi spuneau sa iau masuri, sa-i tai din ore. N-am facut asta. Si la sfarsitul anului, cand clasa a IV-a trebuia sa treaca in clasa a V-a, parintii au venit si au facut o tidula in care spuneau ca nu vor sa dea copiii la Scoala 10 din cauza ca profesorul X bea. Atunci l-am chemat pe dascal si i-am spus: "uite, ce parere ai, parintii acestia nu vor sa isi dea copii la scoala din cauza ta, ce-ai sa faci?" Va dau cuvantul meu de onoare ca nici acum nu mai bea. Deci mult mai mult poti rezolva cu colegii daca discuti de la egal la egal decat daca te crezi superior.

Ionut Benea: Ati intalnit de-a lungul carierei persoane care au incercat sa va puna bete in roate in diferite situatii?
Marin Bunea: Sa fiu sincer, au fost. Chiar colegi de ai mei care si-au dorit aceasta functie. Suntem oameni si e normal sa fie asa. Unii cred ca a fi director este o functie prin care te dai mare. Insa nu isi dau seama cate sacrificii implica acest statut. In primul rand cat timp liber iti mananca. Dupa revolutie plecam la ora 8 dimineata de acasa si ajungeam la orele 21. Lucram in trei schimburi. Eu nu am avut niciodata director adjunct. Nu mi s-a dat, nu stiu de ce. Deci va dati seama cat de greu imi era. Mie aceasta functie mi-a adus, e adevarat, si satisfactii, dar mi-a adus si multe necazuri. De exemplu acum sunt dependent de niste medicamente pentru ca m-am imbolnavit. Fiind si o fire mai iute, am vrut sa fac multe si iata ca acum resimt acest lucru.

Ionut Benea: Care este diferenta dintre functia de director de acum 20 de ani si cea din zilele noastre? Ce s-a schimbat?
Marin Bunea: Din punct de vedere administrativ e mai greu acum. Eu ma asteptam ca dupa revolutie scoala sa se debaraseze de politica. Nici vorba de asa ceva. In continuare politicul este cel care dicteaza ce sa faci si ce nu, degeaba spunem noi de descentralizare. Inainte, ce-i drept, erai numit tot politic. Insa erau mai multi bani, primeai mai mult ajutor. Te duceai la primarie, la prim-secretar sau la primar, ii spuneai de ce ai nevoie si te ajuta. Acum tu trebuie sa te gospodaresti, tu trebuie sa strangi banul. Trebuie sa gasesti modalitati prin care sa faci acest lucru. A fi director este o catastrofa in ziua de astazi. Inainte te punea primaria director, ei te ajutau iti dadeau bani cand aveai nevoie.

Ionut Benea: relatia profesor-elev s-a schimbat?
Marin Bunea: Da

Ionut Benea: In bine sau in rau?
Marin Bunea: Din nou vreau sa fie sincer. Ma asteptam sa fie mai bine. Noi din democratie am luat ceea ce nu trebuia. Pe timpul lui Ceausescu elevii primeau mai multa educatie in familie. Acum, cel putin la scoala mea, sunt foarte multi elevi ai caror parinti lucreaza de dimineata pana seara si nu mai au timp sa isi supravegheze copiii. Vin acasa seara, intreaba copilul daca a invatat si doar atat. Nu e de ajuns. Cei mai multi barladeni lucreaza la particular si unii lucreaza si sambata si duminica. Imaginati-va cand mai au timp acesti parinti sa isi educe copiii. Vin obositi de la serviciu. Mai sunt si unii care mai trag si cate o bere, iar cand vin acasa nu-i mai intereseaza de copii. Noi trebuie sa gasim modalitati, si din acest punct de vedere sunt bucuros ca ai mei colegi au inteles, ca elevii sa plece acasa cu lectia 80% invatata.

Ionut Benea: Pomeneati mai devreme de politica. Cum ati ajuns sa intrati in politica?
Marin Bunea: Sincer, dintr-o intamplare. Dupa '90, noi il aveam deputat pe domnul Bentu (n.a. Dumitru Bentu). El a fost, inainte sa ajunga deputat, director de scoala ca si mine. Si mi-a zis "bai nu vrei sa intri sa faci politica?" Si asa am intrat in Partidul Social Democrat si fac politica la nivelul pe care il pot. Pentru ca, va dati seama, in scoala nici nu se pune problema sa fac politica pentru ca as "zbura". Aici eu sunt pus sa supraveghez invatamantul.

Ionut Benea: Nu v-ati dorit niciodata mai mult? O functie mai inalta?

Marin Bunea: Cand era inspector domnul Carja (n.a. Gheorghe Carja) se infiintase un post de inspector teritorial. Dumnealui a insistat sa ma duc, insa nu am vrut. Pe mine naveta ma omoara si nu as fi putut sa fac fata. Eu am fugit toata viata de naveta. Daca vreau sa castig un ban in plus sunt alte modalitati pentru noi profesorii de matematica.

Ionut Benea: Stiu ca nu sunteti originar din Barlad. Cum ati ajuns intr-un orasel mic din Moldova?

Marin Bunea: Eu sunt de fel dintr-o comuna din apropiere de Pitesti, judetul Arges, si am facut facultatea la Bacau. In timpul facultatii, in ultimul an, m-am casatorit. Sotia este din Barlad, acum e profesoara de matematica la Scoala 9. La repartitii am vrut sa iau un post la mine in comuna. Insa nu am gasit. Era o lege atunci ca daca intrai in post, trebuia sa stai minimum trei ani de zile. Mi-a zis inspectorul general din Arges, sa iau un post oriunde in judet ca dupa aia ma aduce el in comuna. Nu am gasit nicaieri in judet. S-au ivit in Barlad doua posturi, unul la Scoala 9 si unul la Scoala 1. Mi-am zis ca sotia e din Barlad si am decis sa vin aici.

Ionut Benea: Va considerati moldovean?

Marin Bunea: Aproape. Stiti cum e vorba aceea. Prima dragoste nu se uita. Pentru mine Pitestiul este un oras deosebit. Cand intru in el simt ca zbor.

Ionut Benea: Cand ati fost ultima data in comuna natala?

Marin Bunea: De Paste. Nu mai traiesc parintii, dar ma duc ca am fratii acolo. Cand traiau parintii ma duceam de cel putin trei ori pe an. Acum ma duc cam o data pe an.

(In masina, in drumul spre casa)

Ionut Benea: Cat mai aveti pana la pensie?

Marin Bunea: 2 ani

Ionut Benea: Va ganditi sa stati dupa aceea cu jumatate de norma?

Marin Bunea: Nicio zi!

De ce nu stie sa scrie politistii comunitari? Pentru ca e analfabeti!

2010-05-06T18:11:00.008+03:00

Potrivit statutului, fiecare politist comunitar este obligat sa aiba minimum liceul. Potrivit spuselor unor surse din Politia Comunitara, foarte multi din agenti au liceul facut pe la fara frecventa. Potrivit unui document care mi-a survenit nu cu mult timp in urma, sunt si agenti semianalfabeti la Barlad. Din astia ce face paza pe la diferite obiective, da' nu stie sa se exprima in scris cand este la vorba sa puna in scris ce au facut.

Va invit sa mai parcurgem inca un episod din serialul "De ce avem nevoie de politisti comunitari?". In cele ce urmeaza am sa scriu cuvant cu cuvant, virgula cu virgula, un referat semnat de doi dintre actualii politisti comunitari. Daca nu reusiti sa intelegeti ideea documentului, nu va desconsiderati, n-aveti nicio vina!

Referat

"Am onoarea de a va informa urmatoare. In data de 30/01.05.2010 orele 18:00-06:00 cu Ag. pol Rusu Aghel si Ag. com. Gradinaru Mihai am efect serviciul de paza si ordine publica in PIATA "9 MAI" Bd.

La orele 18:00 am preluat postul in primire, la orele 18:10 am inceput controlul conform consemn particular, am constatat ca in EN-GROSS era o Boxa cu nr. 16 fiind SC. M****a S.R.Lera deschisa , descuiata avand marfa in ea. mentionez faptul ca de fata erau doi martori. numitul I***e Ion acesta find vinzator la I.I G***u si numitul A****u Iulian. pana la terminarea programului nu am mai constatat nereguli la orele 06:00 am predat postul fara probleme Ag. com. CEAPA IULIAN si Ag. COM. HUTULEA COSTEL."

Fata de cele informate rog dispuneti.

Ag. com. (semnatura)

Ag. COM (semnatura)

Dupa ce parcurgi un asemenea text literar nu se poate sa nu ai intrebari. Si am sa le pun eu, chiar daca sunt cu caracter retoric.

- De ce semnatarul, adica Rusu Anghel, are "onoarea" de a inainta un referat ?

- Unde a mai vazut el formatul acesta de data "30/01.05.2010" ?

- In legatura cu propozitia "Fata de cele informate rog dispuneti", ce anume trebuie sa dispuna destinatarul referatului ?

- Si cui oare e adresat acest referat ?

- Cum te numesti cand nu esti in stare sa iti scrii corect propriul nume ? Pentru ca pe cel care a semnat acest referat nu il cheama "Rusu Aghel" ci Rusu Anghel.

Multumim domnilor politisti comunitari pentru ca ne oferiti ocazia sa radem de voi atat de des. Sunt sigur ca daca municipalitatea s-ar gandi vreodata sa deschida un circ, cei mai multi dintre voi ati fi eligibili pentru posturile de entertaineri. Dovediti inca o data ca va meritati cei aproape 30 de miliarde pe care ii dam din buzunarele noastre pentru salariile voastre.
P.S. Daca sunt politisti comunitari care nu se incadreaza in aceeasi categorie ca semnatarii de mai sus, le cer scuze pentru acest text!

Raspuns de cocalar!

2010-05-03T16:03:00.000+03:00

Hoinarind pe net, dau peste un blog. Si ca sa vezi, dedicat mie. Numele site-ului: "IONUT BENEA ESTE POPONAR"! :)) Cei care vor sa-l vada pot da click aici.
Autorul sau autori acestui site sunt, bineinteles, anonimi. Cert este ca sunt fani infocati ai blogului meu, intrucat am mai vazut comentarii de acest gen si la alte articole anterioare de pe acest site.
Stiam ca, prin natura materialelor mele, am sa starnesc nemultumirile multora. Stiam ca am sa atrag antipatii si stiam ca am sa-mi fac si dusmani. Sa va spun si de ce stiam. Pentru ca suntem inconjurati de foarte multi prosti. Mojici, care scuipand seminte si ragaind dupa ce tocmai si-a terminat berea de baut, se gandesc, "ce plua mea e si cu asta". Dreptul lor sa creada ce vor, asa cum este si dreptul meu sa scriu ce vreau, atat timp cat nu jignesc sau nu atac pe nimeni pe nedrept.

Draga, http://www.ionutbenea.blogspot.com/, imi pare bine ca mai scoti capul din cocina ta si imi mai citesti blogul. Poate asa ai sa reusesti pana la urma sa depasesti faza cititului pe silabe. Pentru cultura ta generala, tin sa te informez ca pentru calomnie poti fi dat in judecata. Nici pe departe insa gandul meu de a baga in seama toti oligofrenii, din acest punct de vedere ai scapat. Marota asta a ta de a ma denigra din postura de anonim nu face decat sa demonstreze ca, daca toti oamenii ar fi ca tine, as deveni mizantrop. Acum, te rog frumos, inchide pagina aia de Internet Explorer in care ai scris http://www.dex-online.ro/, ca risti sa acumulezi mult mai multe informatii decat poate procesa tartacuta ta. A, si n-am inteles pozitionarea timpurilor din acuzatia ta. Daca tot zici ca ai probe, de ce nu le arati acum si spui ca vei reveni mai tarziu cu ele. Le faci in Photoshop, sau ce dracu'?
Oricum, tin sa iti multumesc ca imi citesti blogul si pentru ca aloci atat de mult timp pentru mine! Tine-o tot asa si intr-o zi o sa ajungi la Cancan. Si ca vorbele mele sa depaseasca in cele din urma si cortexul tau firaz, iti zic, folosind mai multe litere decat numarul din dreptul IQ-ului tau: "Dute-n plua mea!" Ooops, nu trebuia sa spun asta ca suna prea gay. Nu-i asa cocalare?

Alesii spun lucruri traznite: Top 10 propuneri legislative aberante de anul acesta

2010-05-02T14:16:00.003+03:00

Rolul parlamentarilor este de a propune si vota legi. De multe ori, fie dintr-o dorinta exarcebata de a iesi in evidenta, fie din prostie, alesii dau cu bata-n balta si vin cu niste propuneri legislative de tot rasul.

In acest material voi incerca sa fac un top al celor mai stupide zece idei propuse spre a fi legiferate, de la inceputul anului si pana acum.. Doua dintre aceste propuneri apartin conducatorilor de la noi, una Consiliului Local din Oradea si restul alesilor de la nivel central. Sa purcedem!

10. Topul este deschis de o propunere facuta de catre directorul Politiei Comunitare din Barlad, Vasile Radoi. El a propus edililor, in luna februarie, ca toti politistii comunitari sa fie obligati sa efectueze un test psihologic. Motivul: pentru a demonstra ca sunt competenti sa poarte si sa foloseasca o arma. Propunerea lui Radoi a fost concretizata printr-o hotarare de Consiliu Local, iar potrivit spuselor sale, toti agentii pe care ii are in subordine au efectuat testul cu succes. Se astepta cineva la alt deznodamant?

9. Cristian Preda, europarlamentar, a venit cu propunerea ca religia sa fie interzisa in scoli. Nu sunt foarte religios, insa chiar si asa nu consider ca acest obiect de invatamant nu ar trebui interzis. Nici nu ar trebui sa fie obligatoriu, cum este acum, ci mai degraba optional. Pentru ca, pana la urma, si apartenanta la o religie este optionala. Nu te forteaza nimeni sa crezi, nu te forteaza nimeni sa nu crezi.

8. Nu cu mult timp in urma, Guvernul a propus revizuirea Constitutiei. Printre principalele puncte care ar urma sa fie modificate se afla reducerea numarului de parlamentari de la 471 la 300, desfiintarea Senatului si cresterea prerogativelor presedintelui. O mare aberatie, pentru ca acest lucru nu va face decat sa duca la monopolizarea puterii de cate PDL si la stirbirea separatiei puterilor in stat, implicit a democratiei.

7. Reprezentantii Ministerului Educatiei propuneau, in urma cu cateva luni, ca absentele pe care elevii le fac sa fie platite de catre parinti. Din cate stiu, sunt unitati care au introdus in regulamentul interior acest punct, insa nu a fost niciodata transpus in realitate. Ministerului Educatiei functioneaza, in ultimii ani, pe principiul "o noua guvernare, inca o schimbare". Astfel se face ca elevii sunt dezorientati, iar haosul este , din pacate, cuvantul ce caracterizeaza cel mai bine sistemul de invatamant de acum. Preocuparile unor cadre didactice pentru orice altceva decat invatamant duc si ele la largirea plagii ce a cuprins scoala din ziua de astazi.

6. Consiliul Local din Oradea a venit cu o propunere demna de luat in calcul in acest clasament. Edilii de acolo spun ca pentru alcoolul vandut noaptea ar trebui introdusa o taxa separata. Intrebarea mea este, s-au intrebat cei de la Oradea cum vor tine socoteala bauturilor vandute ziua si a celor vandute noaptea? Pentru ca taxa ar urma sa fie platita de catre comerciant. Si imi e greu de crezut ca va sta cate un consilier in fiecare birt din Oradea pentru a numara cate sticle se vand pe noapte. Si daca se bazeaza pe buna-credinta a vanzatorilor sunt prea naivi pentru secolul vitezei. Prost o fi carciumarul sa isi toarne nisip pe spinare singur si sa recunoasca cat a vandut ziua si cat noaptea.

5. Un deputat PDL, pe numele sau Alin Popoviciu, a venit cu propunerea ca toate vrajitoarele sa se organizeze in asociatii profesionale si sa plateasca impozit pentru banii incasati de la clienti. Deci, acel "da un leu sa-ti ghicesc viitorul " ar trebui sa devina "da un leu, plus TVA, sa iti ghicesc viitorul". Probabil deputatul respectiv traieste intr-o lume utopica daca e de parere ca acest lucru se va intampla vreodata.

4. Adrian Radulescu, secretar al Ministerului Agriculturii a venit cu o propunere foarte interesanta. El spune ca supermarketurile, hipermarketurile si, in general, magazinele care au mai mult de 400 de metri patrati ar trebui inchise duminica. Adica exact in ziua in care romanul se duce cel mai des la cumparaturi. Probabil Radulescu o fi fanatic religios si nu concepe ca in ziua lasata de Dumnezeu spre odihna oamenilor sa se vanda chiloti sau tigari.

3. Si acum sa incepem cu spuma propunerilor legislative aberante. Ultima pozitie a podiumului este detinuta de catre senatorul Iulian Urban, care s-a gandit sa revolutioneze regulile de circulatie si sanctiunile date din pricina incalcarii acestuia. Acest senator a propus ca amenzile de circulatie sa fie calculate in functie de veniturile soferului care a calcat pe bec. Haideti sa luam un caz ipotetic. Pe mine ma cheama Ionel, iar tatal meu a obtinut dintr-o mostenire a unei matuse cateva milioane de euro frumusele. Banii nefiind o problema, mi padre mi-a cumparat ditamai bolidul cu care agat fete in fiecare seara si din care nu dau doi bani pe regulile de circulatie de la noi. Daca ma opreste politia pentru o depasire interzisa, de exemplu, ce amenda imi va da? Va spun eu, nimic. Pentru ca veniturile mele sunt zero. Daca tata are ditamai averea nu inseamna ca am si eu. Deci eu sunt baiat de bani gata, da' n-am bani in acte. S-a gandit la asta Iulian Urban, oare?

2. Pe pozitia secunda se afla un personaj de pe plaiurile domestice. Numele: Vasile Ciochina. Functia: sef al Serviciului Piete, Parcari, Cimitire. Sa vedem cum a ajuns aici. El a propus consilierilor locali ca persoanele care nu vor sa plateasca taxa anuala de intretinere a cimitirului (de 15 lei), sa motiveze printr-o declaratie pe propria raspundere la notar ca nu au rude inmormantate la cimitir. Fundamentul ideii lui Ciochina a fost bun. Sa ajute barladenii care plateau degeaba acest bir. Numai ca seful cimitirelor s-a incurcat un pic in detalii. Taxa e de 15 lei pe an. Declaratia pe propria raspundere e cu siguranta mai mult de atat. Deci, potrivit propunerii lui Ciochina, oamenii nu mai dadeau banii la primarie ci ii dadeau la notar. Grele e calculele astea!

1. Si pe prima pozitie, propunerea propunerilor este facuta de cel care era sa devina presedinte al tarii si care ma face sa imi para rau ca am fost la vot. V-ati dat seama cu siguranta despre cine este vorba. Mircea Geoana. Presedintele cu cel mai scurt mandat din istoria Romaniei a propus sa se dea o lege prin care persoanele care stau la o coada sa fie obligate, legal, sa dea prioritate persoanelor de peste 70 de ani. Intr-un cuvant, Geoana vrea sa legifereze etica si bunul simt. Pesedistii sunt atat de setati pe castigarea voturilor batranilor incat fac orice pentru a le atrage simpatia. Cum cu pensiile nu prea mai merge pentru ca li se taie repede macaroana de catre pedelisti, care au malaiul, incearca si ei cum pot sa iasa in evidente. Rezultatul: astfel de propuneri legislative. Ghicitoare pentru Mircea Geoana. La o banca sunt 50 de persoane care asteapta la acelasi ghiseu. Niciuna din aceste persoane nu sunt de varsta a treia. La un moment dat vine o persoana aflata la varsta senectutii care doreste sa se bage in fata, insa nimeni nu il baga in seama si il trimit la rand. Cine plateste amenda?

Constantinescu: "Nu sunt multumit de modul in care se lucreaza la strazi"

2010-04-28T22:40:00.000+03:00

In cadrul sedintei de Consiliu Local ce a avut loc ieri, incepand cu ora 16, primarul Constantin Constantinescu a tinut sa precizeze ca nu este multumit de calitatea lucrarilor pe care SC REISER SA le-a executat pana acum. Intr-un fel, edilul-sef a lasat sa se inteleaga ca municipalitatea a fost constransa de situatie sa cedeze catre REISER intretinerea drumurilor din orasul nostru, decat sa aleaga o firma din alte orase.

"Nu sunt multumit de rezultatele lucrarilor si nici de modul in care se lucreaza. Daca ar fi dupa mine as vrea sa se lucreze si noaptea" a spus Constantinescu

Mai putin piperata decat alte sedinte de Consiliu Local anterioare, la intalnirea edililor orasului de ieri, s-au mai ridicat cateva probleme interesante. De exemplu, consilierul PNL, Ciprian Feraru, a venit cu o propunere catre Aquavas Barlad, pe care am prezentat-o si eu in urma cu cateva saptamani pe acest site (vezi materialul Bataie de joc! Platim pentru a primi apa cu portia). El a intrebat de ce lucrarile de reparare a defectiunilor la reteaua de apa nu se fac noaptea, pentru ca barladenii sa nu mai ajunga in situatia sa nu aiba apa la robinete in timpul zilei. Din pacate, Vasile Ungureanu, seful Aquavas, nu a fost prezent la sedinta pentru a-i da un raspuns lui Feraru.

Un alt punct interesant a fost predarea administrarii blocurilor ANL, de la RAGCL catre SC CUP SA. In urma acestui transfer cativa angajati de la regie vor ramane someri, potrivit sefului de la SC CUP, Adrian Bobeica. Constantinescu nu a trecut cu vederea ca Eduard Angheluta, directorul RAGCL, nu a fost prezent la sedinta, chiar daca unitatea pe care o conduce a fost vizata in una dintre hotarari.

"Ii multumesc lui Angheluta care iata dovedeste ca isi merita cei 60 de milioane pe care ii ia ca salariu. Si noua pentru ca am hotarat sa ii dam", a mai spus edilul sef.

Gargara politica: 1-ii Mai mincinosi ca altii!

2010-04-28T22:37:00.000+03:00

PSD a inceput o campanie de denigrare a Guvernului, format preponderent din membri PDL. Cel Mai mare partid din opozitie are dreptate in cele Mai multe din sloganurile pe care le prezinta in aceasta campanie, marturisesc si eu impartasesc aceleasi idei, fiind anti-Boc si antibasescian convins.

Mi-a sarit in ochi unul dintre bannerele celor de la PSD, insa. Cel pe care il vedeti in imaginea alaturata si in care pesedistii spun ca vor un guvern Mai corect cu profesorii, facand referire, bineinteles, la unul condus de ei. Imi aduc aminte de o lege pe baza careia s-a facut foarte mult tam-tam la vremea respectiva si dupa care profesorii tanjesc si acum. Legea 221/2008, care prevede ca salariile profesorilor sa fie majorate cu aproximativ 50%. Acest act normativ a fost propus de catre PSD. De fapt de alianta PSD-PC, cum se numea atunci. In fine! Legea a trecut in Parlament, fiind votata in unanimitate. Un Parlament in care PSD-ul era pe locul doi in ceea ce priveste numarul de reprezentanti. De aplicat nu s-a aplicat nici in ziua de astazi, chiar daca trebuia sa intre in vigoare de la 1 octombrie 2008!

Motivul pentru care actul normativ a trecut fara niciun vot impotriva: se apropiau alegerile parlamentare.

Stiind aceste lucruri, ma intreb, cum Mai poate PSD sa ceara actualului Guvern sa fie corect cu cadrele didactice, avand in vedere ca nici ei nu au fost corecti cu acestea cand au facut parte din Guvern ?(Aduceti-va aminte ca dupa alegerile parlamentare de atunci s-a format Guvernul PDL-PSD).

Cand se va termina gargara asta politica de care ne-am plictisit atat de mult si care, din pacate, inca Mai influenteaza masele? Sa ne lase in pace cu ce vor ei si sa Mai faca si ce vrem noi, pentru ca datorita noua sunt acolo. Vrem alti conducatori! 1-ii Mai competenti! (sunt oare?)

"Mieluselul" batut de politistii barladeni este fost puscarias

2010-04-26T21:44:00.002+03:00

Sursa Foto: http://www.obiectivdevaslui.ro/

Potrivit unor surse sigure din Politie, Dumitru Viziteu, barbatul care a iesit in urma cu o zi in presa si a spus ca a fost batut cu bestialitate intr-un beci din sediul Politiei Barlad este fost puscarias. Barbatul a facut trei ani de inchisoare pentru nerespectarea regimului armelor si munitiilor si pentru furt calificat.

Politia este unul dintre organele de lege care ar trebui sa pastreze ordinea si disciplina in orasul nostru. Pentru a reusi acest lucru uneori politistii sunt nevoiti sa aplice sloganul "scopul scuza mijloacele". Si nu ca ar fi machiavelici din nastere ci pentru ca se intampla sa nu aiba de ales.

In presa de ieri, mai exact in ziarul Obiectiv si la postul national Realitatea TV, am vazut cum un tanar aflat in tranzit prin Barlad acuza politistii de la noi ca l-au batut ca pe hotii de cai. De fapt batut e putin spus. Din ce am citit, barbatul sustine ca a fost dus la politie si, cu luminile stinse, a fost ciomagit serios.

Daca este sau nu adevarat nu pot sa afirm, pentru ca nu stiu, la fel cum nici instrumentele media nu cred ca ar trebui sa acorde atat de mult credit cuvantului unui individ despre care, doar vazandu-i poza, poti afirma cu tarie ca se incadreaza perfect in categoria "bad ass". Si care mai este si recidivist pe deasupra, conform unor surse din Politie. Si e ciudat ca s-a facut atat de mult tam-tam doar pe baza spuselor sale. Nimic mai mult. Pentru ca n-am vazut declaratia vreunui martor, vreo fotografie sau filmulet de la fata locului. S-a mers doar pe supozitii.

Gargara! Asta cred ca este aceasta poveste. Sa ne intoarcem un pic la inceput. Spuneam ca uneori politistii trebuie sa fie machiavelici, chiar daca termenul este un pic cam fortat pentru ceea ce vreau sa spun mai incolo. Niciodata, dar niciodata, un politist nu o sa aiba autoritate in fata unui infractor sau potential infractor daca ii vorbeste cu pronumele de politete dupa cum scrie la carte! De multe ori, pentru a nu fi calcati in picioare, oamenii legii trebuie sa-i mai si injure pe golanii cu care se confrunta si sa le mai aplice si cate o corectie mai mult sau mai putin brutala. Pentru ca daca s-ar comporta ca la manual infractorii nu i-ar baga nici intr-o seama.

Nu fac reclama politistilor, insa in acest caz nu cred ca au actionat gresit. Ce-ati fi vrut, ca individul acesta care se plange ca a fost batut, sa injure politistii si pe moldoveni (dupa cum recunoaste si el) si oamenii legii sa taca din gura si sa se faca ca nu aud. Cand eram mici si faceam o boacana, daca mama sau tata doar ne certau o faceam si a doua oara, insa daca apelau la varguta, dupa aia aveam retineri in a mai gresi. Morala o intelegeti singuri.

Astfel de cazuri, abordate de cele mai multe ori gresit de jurnalisti si receptionate la fel de opinia publica, nu fac decat sa duca la pierderea autoritatii Politiei. Si o sa avem mai multe cazuri ca acela din acest week-end, cand niste tipi au jefuit sediul Politiei din nu stiu ce localitate. Si o sa le dam apa la moara acestor indivizi care nu au decat scandal in cap si care de cate ori vad o "uniforma" in fata lor se poarta precum oxigenul in reactie cu fluorul.

Pentru a pastra ordinea si disciplina intr-un grup de oameni sau intr-o comunitate uneori trebuie sa se apeleze si la masuri radicale.

Viata ei e in mainile voastre!

2010-04-25T18:12:00.002+03:00

Viata unei adolescente de 17 ani depinde de ajutorul pe care noi i-l putem oferi. Silvia, eleva in clasa a X-a la Liceul Teoretic "Mihai Eminescu", are nevoie de numai putin de 120.000 de euro pentru a trai. Fata a fost diagnosticata in urma cu putin timp cu leucemie acuta limfoblastica si pentru a putea supravietui are nevoie de o interventie chirurgicala.

Fata este originara din comuna Pogana, dintr-o familie fara mari posibilitati materiale. Mai are doi frati mai mici si, conform unei anchete sociale efectuate de catre reprezentantii primariei din localitate, veniturile familiei sale nu depasesc 700 de lei.

Si voi puteti intinde o mana pentru salvarea vietii Silviei! Cei cu suflet mare pot face o donatie in contul ce a fost deschis la Banca Transilvania pe numele tatalui sau, Neculai Gilea, IBAN: RO84BTRL03801201107712XX. Nu ezitati sa salvati o viata!

Paraste cocalarul de langa tine. Povestea inculturii de la usa liceului

2010-04-24T10:55:00.007+03:00

Ati citit. V-ati minunat. Ati ras. Aveti si de ce. Anuntul troneaza pe copacii din apropierea internatului de la "Complex". Cine l-a pus? Probabil, muncitorii care se ocupa cu lucrarile. De ce inca se mai gaseste in apropierea unuia dintre cele mai importante licee din oras? Buna intrebare.
Oricum, aceste imagini spulbera complet mitul ca pixul si ciocanul pot sta in mana aceluiasi om. Sau daca stau niciodata performantele pixului nu vor fi la "intime".

Comentariu: Ionut Benea
Poze: Gelu

P.S. Nu uitati sa parati cocalarii de langa voi! Nu-i lasati sa traiasca! Nu-i lasati sa ne ocupe lumea! Astept povestea voastra pe benea.ionut@gmail.com

2010-04-24T10:30:00.000+03:00

Mai dati bani la cersetori?

S-a terminat cocina!

2010-04-22T22:05:00.003+03:00

Pana acum nu am sters niciun comentariu pe care l-ati postat pe acest site. Chiar daca a fost trivial. Chiar daca au fost cuvinte urate adresate mie. Chiar daca au fost cuvinte urate adresate apropiatilor mei. Sunt recunoscator tuturor celor care au opinat pe acest blog. Vreau sa-i anunt pe toti cei care vor mai lasa comentarii, ca de astazi nu voi mai fi de acord cu limbajul de coltul strazii folosit in aceste comentarii. Pentru ca nu mi se pare corect ca cele cateva sute de cititori pe care ii adun zilnic sa citeasca dejectiile verbale ale unora. Cei care vor expres, ma pot critica in continuare prin intermediu comentariilor. Insa daca vor ca aceste critici sa fie vazute si de ceilalti ii rog sa renunte la cuvinte vulgare.

Va multumesc pentru intelegere!

"Vipp-ul" si "Paradisul" se bat, Primaria Barlad castiga?

2010-04-22T19:09:00.007+03:00

"Ii lasam sa se certe, sa se judece si dupa aceea, probabil, acel spatiu ne va reveni noua. Pentru ca noi credem ca acel spatiu apartine de fapt Primariei Barlad. Oricum, cat sunt eu primar, nu se va inlatura niciun spatiu verde sau copacel de acolo "

Declaratia apartine primarului Constantin Constantinescu care a fost intrebat de catre ziaristi, in cadrul unei conferinte de presa desfasurate ieri, care este punctul sau de vedere in ceea ce priveste conflictul dintre patronii restaurantului "Paradis" si Radio "Vipp". Asa cum spuneam acum cateva zile, acestia se cearta pentru un petic de pamant de cativa metri patrati, din apropiere de "Central". Culmea e, ca din spusele celor care au vazut schitele terenului, ambii patroni ar avea dreptate.

Constantinescu a spus ca primaria nu se va implica in conflictul celor doi, pentru ca sunt persoane juridice si trebuie sa isi rezolve singuri problema.

Ne indreptam spre oligarhie

2010-04-21T22:46:00.000+03:00

Guvernul a initiat un proiect de lege privind revizuirea Constitutiei. Acesta va fi inaintat catre presedintele Traian Basescu si dupa acea votat in Parlament. Cel mai probabil va fi promulgat si de seful tarii si, avand in vedere cine l-a initiat si cine are majoritatea in Parlament, cu siguranta va fi votat si de parlamentari.

Daca acest lucru se va intampla, iar sansele sunt foarte mari, Romania se va indrepta spre un regim mai oligarhic decat acum, daca mi se permite incalcarea regulilor privind gradele de comparatie. De ce e acum un sistem oligarhic? Pentru ca separatia puterilor in stat nu exista in Romania. Sau exista doar formal. Singurul care conduce tara este fostul marinar Traian Basescu. Ati putea sa-mi dati peste nas spunand ca mai avem si Parlament si Guvern in tara asta. De asemenea, mai avem si o Curte Constitutionala. Daca imi spuneti acest lucru raspunsul meu ar fi unul laconic si poate dur: "Treziti-va"

Guvernul Romaniei nu este nimic altceva decat o prelungire a aparatului prezidential la care Basescu va mai trona inca patru ani si jumatate de acum incolo. Portocaliul este culoarea predominanta din cabinetul guvernamental. Un portocaliu care este zugravit atat de frumos si atat de fetis in ultima perioada de presedintele tarii incat ar trebui sa ne ingrijoram.

Dar hai sa lasam deoparte metaforele si sa spunem lucrurilor pe fata. Basescu conduce de fapt si aparatul prezidential si Guvernul. Si initiativa acestui proiect de lege nu apartine nicidecum Guvernului si Basvernului. E o sarada politica de prost gust care, cel mai probabil, isi va atinge scopul final. Acela de a reduce numarul de parlamentari de la 471 la 300 si de a desfiinta Senatul. In acest fel, prerogativele oligarhului Basescu vor fi sporite considerabil si va putea sa carmuiasca tara din pupa sa prezidentiala exact asa cum doreste muschiul sau cel mai striat.

Ati putea sa spuneti ca e bine ca scade numarul de parlamentari ca si asa stau degeaba si consuma banii publici in van. Ei bine, asa este, multi nu merita sa stea in acele fotolii. Insa reducerea numarului de parlamentari va duce implicit la ponosirea opozitiei, care si asa in momentul da fata nu prea are niciun cuvant de spus. Asta va duce, asa cum spuneam si mai sus, la cresterea puterii bravului nostru presedinte.

Inregistrare audio. Un "comunitar" il trimite pe Vasile Radoi la psiholog!

2010-04-20T17:51:00.011+03:00

Directorul Politiei Comunitare din Barlad, Vasile Radoi, a fost admonestat vehement in cadrul unei sedinte la care au mai participat 14 subordonati. Culmea e ca reprosurile i-au fost adresate lui Radoi de un politist comunitar, mai exact o femeie, care il sfatuieste sa faca un control psihologic si sa puna mana sa mai citeasca o carte.

Inregistrarea intalnirii dintre Radoi si subordonatii sai, mi-a survenit in urma cu cateva zile. Are 71 de minute, iar dupa o ascultare atenta a ei, iti poti face o idee in ceea ce priveste autoritatea pe care o are directorul de la Politia Comunitara asupra angajatilor.

Iata o mostra din aceasta inregistrare:

Asculta mai multe audio Diverse

Din aceasi inregistrare am aflat si de un furt de la Teatrul "Victor Ion Popa", institutie care este renovata din fonduri europene.

Asculta mai multe audio Diverse

Patronul de la "Paradis" si cel de la Radio Vipp se bat pentru un petic de pamant - Surse

2010-04-19T23:17:00.003+03:00

Patronul restaurantului Paradis si cel de la Radio Vipp sunt in conflict din cauza unui teren de cativa metri patrati, situat vizavi de parcul de la Teatrul "Victor Ion Popa" .

Marul discordiei a aparut la mijlocul saptamanii trecute, cand proprietarul restaurantului din centrul Barladului a vrut sa amenajeze spatiul de langa barul sau intr-o terasa. Patronul radioului a sarit ca ars cand a auzit acest lucru, pretinzand ca acel spatiu i-ar apartine. Intreaga scena s-a transformat intr-un taraboi intreg, ajungandu-se la agresiuni fizice si injuraturi ca la usa cortului. Din acest motiv, la fata locului au ajuns politistii, dar si reprezentantii Primariei Barlad, prin viceprimarul Traian Petcu.

"S-au certat ca tiganii. Doamna Cazacu (n.a. patron Radio Vipp) a sarit la bataie la un muncitor care cara o roaba, s-a injurat cu tatal Italianului (n.a. porecla patronului de la Paradis) si noroc ca au venit politistii ca altfel ar fi iesit urat de tot probabil. Nebuni, ce sa le ceri?", mi-a relatat un martor prezent la fata locului.

Treaba a ramas in aer, cert este insa ca patronul de la Radio Vipp si-a lasat masina parcata de cateva zile in acel spatiu pentru a impiedica amenajarea vreunei terase de catre cel de la "Paradis".

Nu sunt bani pentru salariile profesorilor!

2010-04-17T21:12:00.003+03:00

Potrivit site-ului Sindicatului Invatamant "Tutova" Barlad, profesorii Scolii de Muzica si Arte Plastice "N.N. Tonitza" din Barlad ar putea ramane fara salarii pe lunile aprilie si mai.

Printr-o adresa transmisa de catre conducerea unitatii de invatamant sindicalistilor barladeni, se anunta ca fondurile pentru cheltuielile de personal pe 2010 sunt cu 1.120.605 lei mai mici decat ar trebui.

Vesti proaste si in ceea ce priveste salariile profesorilor de la Scoala de Muzica de pe perioada verii. Unitatea informeaza ca suma alocata pentru tot trimestrul III nu acopera nici macar valoarea lefurilor pentru luna iunie.

Viceprimarul fantoma? Functia ma-sii de treaba!

2010-04-17T02:15:00.001+03:00

sursa foto: www.primariabarlad.ro

Dupa ce Adrian Solomon a devenit deputat, la Primaria Barlad a fost numit ca viceprimar de catre edilul-sef si votat in Consiliu Local, Traian Petcu. Stiati? Nu e o intrebare retorica deloc, chiar daca a trecut mai bine de un an de atunci. Multi habar n-au acest lucru.

Stilul actualului viceprimar este un pic mai deosebit ca sa nu folosesc cuvinte dure si sa spun ciudat. El prefera sa-si exercite meseria din umbra celorlalti si decat sa se implice in problemele pe care le are orasul si pentru care este platit sa le rezolve, se comporta ca si cum ar fi inexistent.

Ieri am fost la Traian Petcu pentru a discuta o problema destul de importanta aparuta in Barlad in ultima perioada. Nemultumirea persoanelor de pe Strada Ardeal care spun ca traficul greu, ce a fost deviat pe strada lor in urma cu cateva saptamani, le darama casele. Mi se parea normal sa primesc un raspuns de la Petcu, atat timp cat Constantin Constantinescu, edilul-sef, este in concediu. Ei bine, viceprimarul a spus ca nu da declaratii oficiale in legatura cu acest lucru, pentru ca nu este in MASURA (retineti acest cuvant), si ca una din persoanele cu care as putea sa vorbesc pentru a primi un raspuns este Mihai Vicol (?!). Pentru cei care nu stiu, Mihai Vicol este seful Serviciului Tehnic si Investitii de la Primarie. Asta i-am spus si eu fiului managerului de la spital. De fapt, am formulat ceva de genul: "Da' ce treaba are domnul Vicol in toata chestia asta"? Dupa care viceprimarul a dat cu bata in balta. "Pai acolo e vorba de soseaua de centura". Aaaaaa, ceeee?

Discutia, neoficiala, a continuat. "In doua-trei saptamani oamenii vor scapa de traficul greu de pe acea strada pentru ca se vor termina plombarile si vom muta masinile grele inapoi pe Vasile Parvan", imi zicea Traian Petcu, ieri , pe la ora 11 jumatate. "Pai nu ziceai tu ceva de Vicol si soseaua de centura in urma cu cateva secunde", mi-am zis eu in gand.

Pentru cei care urmaresc presa locala vreau sa le reamintesc declaratia primarului Constantin Constantinescu prin care anunta devierea tranzitului masinilor grele. Ea suna cam asa: "Traficul greu va fi deviat pe strazile Petru Rares, Ardeal si va iesi pe la Obor. Hotararea aceasta va ramane pana va fi construita soseaua de centura"

Deci, daca ati pierdut firul narativ, haideti sa recapitulam pe scurt. Viceprimarul spune ca traficul va fi mutat pe Vasile Parvan dupa ce plombarile de pe aceasta strada vor fi finalizate. Dar plombarile pe aceasta strada nici macar nu au inceput. Edilul estimeaza ca acest lucru se va termina in doua-trei saptamani. Treaba lui!

Primarul Constantin Constantinescu declara in urma cu cateva saptamani, contrar spuselor actuale ale lui Petcu, ca traficul va fi deviat dupa ce utopia, numita sosea de centura, va fi gata. Dar lucrarile la soseaua ocolitoarea nici vorba sa fi inceput. Conform unei declaratii de-ale sale ulterioare, estimeaza ca in doi-trei ani aceasta investite va fi finalizata. Treaba lui!

Va spuneam, mai la inceputul textului, sa retineti un cuvant: "masura". Acest cuvant folosit in expresia "a nu fi in masura", se potriveste manusa in ceea ce il priveste pe Traian Petcu. Daca as fi rautacios, as putea spune ca omul habar nu are cu ce se mananca administratia, mai ales dintr-o functia ca a sa, si ca a fost ales ca viceprimar doar pentru ca poarta numele unui cunoscut doctor din Barlad. Insa nu sunt rautacios si nu spun aceste lucruri. Nu cred ca as fi rautacios insa daca as spune ca prea se afla in tema cu ce spune si hotaraste primarul. Exemplul de mai sus e relevant.

Conform Legii 215/2001, Art. 79, viceprimarul exercita atributiile ce îi sunt delegate de catre primar. Intrebare pe marginea legii. Ce ar trebui sa faca primarul cand viceprimarul nu-si exercita atributiile?

Profesori in joaca de-a scoala. Maestri in greve!

2010-04-15T18:48:00.008+03:00

Scoala formeaza caractere. Sau ma rog, ar trebui sa le formeze. In ziua de astazi scoala formeaza mai mult grupuri de profesori pentru mitinguri de protest. De vreo cativa ani buni, cadrele didactice s-au invatat, sau mai bine spus au fost invatate, sa isi castige drepturile protestand impotriva guvernantilor. Fie ca nu li se dau banii pentru decontul navetei sau nu primesc salariu pe care considera ca l-ar merita, ideea e ca ei sunt mereu nemultumiti. Si culmea, protestele lor au fost de cele mai multe ori, daca nu de fiecare data, inutile. Dar ei tot protesteaza. De ce oare?

Departe gandul meu de a ataca o breasla din care fac parte persoane cu mai multi ani de scoala decat ai mei de toti. Insa nu pot ramane indiferent cand vad ca foarte multi dintre profesori nu au coloana vertebrala. Gandesc ce le spun altii sa gandeasca, de parca ar fi niste surogati.

Ca profesorii nu castiga destul asta o stim si noi, cei care nu facem parte din sistem. Ca sunt categorii profesionale care muncesc mai mult decat un dascal si castiga mai putin si asta e adevarat. Dar traim in Romania si lucrurile astea nu mai surprind pe nimeni.

Din pacate, preocuparea, o data de baza, a profesorilor, de a invata elevii carte, e pe cale de a deveni istorie. Vinovati nu sunt doar ei, cei cu catalogul in mana. Vinovati sunt si cei care cica ii reprezinta prin sindicate si care nu fac nimic altceva decat sa inflameze spiritele de cate ori au ocazia. Vinovati sunt si cei de la conducere pentru ca nu au inteles nici acum ca viitorul nostru ca popor depinde, intr-un procent destul de mare, de activitatea celor pe care ei ii scot in strada an de an.

La sfarsitul lunii acesteia profesorii vor intra in greva. Inca o zi pierduta in van. Dascalii vor iesi in strada. Liderii sindicali impreuna cu reprezentantii ministerului de resort le vor discuta soarta intr-o incapere fara camere de luat vederi, iar totul se va termina cu un compromis. Inca unul din partea profesorilor, care vor fi inca o data pacaliti cu timir ce. Credeti ca ma insel, eu sunt gata sa pun ramasag ca nu. Ma bazez pe istoria anilor precedenti in care s-a intamplat exact acelasi lucru.

Cei mai afectati de toata aceasta tevatura din sistemul de invatamant nu sunt nici pe departe dascalii care nu-si primesc drepturile dorite. Cei mai afectati sunt elevii. Si nu pentru ca pierd cateva ore de curs. Ci pentru ca isi pierd increderea in scoala. Cum poti avea incredere in scoala cand pe cel care ar trebui sa te faca sa o respecti nu-l intereseaza decat grevele. Aruncati o privire in ograzile unitatilor de invatamant si convingeti-va! S-ar putea sa nu va placa ce o sa vedeti insa...

Nu spun ca trebuie ghilotinati pentru ca protesteaza. Insa de ce sunt atat de naivi incat sa se implice in niste actiuni de protest care si ei insisi stiu ca nu vor avea sorti de izbanda. Pentru ca sunt sigur ca foarte multi dintre dascali se implica in aceste greve doar din spirit de solidaritate pentru ceilalti colegi. Cei mai multi dintre ei stiu ca protesteaza degeaba.

Sex. Scandal. Crima. Puncte de atractie pentru cititori

2010-04-14T16:07:00.003+03:00

Consumatorul de presa nu este interesat de cultura. Nu este interesat de stiri despre teatru, muzeu, expozitii de pictura. In schimb cand este vorba de o crima comisa la Zorleni sau de o minora de 12 ani, violata la Perieni foaia se schimba complet. Pentru a atrage cititori, ziarele trebuie doar sa puna in titlul cuvinte cheie cum ar fi sexul, scandalul sau crimele.
Pentru cei care vor un argument in acest sens ii invit sa verifice traficul celor mai importante ziare din oras. De exemplu, in ziarul Obiectiv de Vaslui, cea mai citita stire de luni, Doctorul Vasiliu a returnat "spaga,", a avut peste 1.800 de accesari, la diferenta de cateva sute de accesari bune fata de celelalte articole. Marti, cea mai citita stire online a aceluiasi ziar a fost La 12 ani, victimă a unei minţi bolnave: Coşmar sexual.
In fine, nu am sa ma apuc sa fac recensamantul celor mai citite stiri la nivel local. Ideea e ca omul nu este interesat de stiri in care persoanjul principal este un actor, ci mai degraba da "click" pe o stire in care protagonistul este un criminal sau un violator. Nu spun ca nu sunt persoane care sa fie interesate si de cultura, sport sau invatamant in orasul nostru. Insa daca s-ar redacta un ziar numai cu stiri din aceste domenii, jurnalistii ar muri de foame.
Cu siguranta domeniile de interes, enumerate mai sus, nu sunt valabile numai pentru barladeni. V-ati intrebat vreodata de ce cele mai citite ziare din tara sunt tabloidele, gen Libertatea sau Cancan? Daca nu, va spun eu. Sunt pline de poze cu tate si cururi goale, iar acest lucru inca mai prinde destul de mult ;) De asemenea, sunt pline de barfe. Daca Adrian Mutu este surprins la curve intr-o zi si in aceasi zi guvernantii se hotarasc sa aplice Legea 221, cu siguranta stirea cu Adrian "Sibutramina" ar fi pe prima pagina si cea cu dascalii undeva prin paginile de mijloc, daca s-ar gasi loc si pentru ea:( Eu nu citesc tabloidele. Insa citesc presa locala si imi dau seama ce intereseaza pe cititor. Bag mana in foc ca daca ar aparea un tabloid in Barlad, Obiectivul, Monitorul si Vremea Noua ar da faliment.

Paraste cocalarul de langa tine. Parcare de patron!

2010-04-14T15:37:00.008+03:00

Din cate am inteles de la cel care mi-a trimis aceasta fotografie, masina era parcata taman in curba din fata primariei marti, 13 aprilie.

Ea apartine patronului magazinelor Berlin ceea ce dovedeste, inca o data, ca in orasul nostru smecherii nu dau doi lei pe legi, cu atat mai putin pe acelea de circulatie.

De fapt nu doar smecherii sunt cei pe care ii doare in cur de regulile de circulatie, ci mai toti soferii barladeni. Daca mergeti de la un capat la celalalt al orasului este imposibil sa nu vedeti cel putin o masina parcata aiurea. De nerespectarea prioritatii sau neincetinirea vitezei in apropierea trecerilor de pietoni nu mai zic. Acestea sunt la ordinea zilei din pacate. Sa ne fi luat toti permisul in Arges?

Nu uitati sa trimiteti fotografiile, filmuletele sau comentariile voastre pe benea.ionut@gmail.com. Paraste cocalarul de langa tine...chiar daca e el patron!

P.S. Ii multumesc lui Adi pentru fotografie si comentariu.

UPDATE! La doua zile dupa ce a fost facuta aceasta fotografie, masina lui Pricop de la Berlin era parcata exact in acelasi loc. "Rutiera", trezirea!

Zilele culturale ale Barladului, mai sarace ca niciodata

2010-04-12T22:28:00.002+03:00

Desi prin primarie exista zvonul, inca de acum cateva saptamani, ca anul acesta, cu ocazia Zilelor Culturale ale Barladului vor canta la Barlad, Mandinga si Tudor Gheorghe, se pare ca niciunul dintre acesti artisti nu va mai ajunge in urbea noastra.
Ieri, la ora 17, Comisia de Cultura din cadrul Consiliului Local Barlad s-a intrunit pentru a stabili programul acestei sarbatori. Zilele culturale ale Barladului de anul acesta vor avea loc in perioada 16-23 mai. In fiecare zi din aceasta saptamana vor avea loc diverse activitati culturale, de la lansari de carte pana la expozitii de numismatica sau concursuri muzicale.
In ultima zi a sarbatorii, duminica 23 mai, cu incepere de la ora 18:30, va avea loc Gala Zilelor Culturale, care nu va mai aduce, ca in anii trecuti, niciun artist cunoscut de prin tara. Barladenii vor fi nevoiti sa se distreze pe muzica oferita de artisti locali.
Intrebat de ce nu vine niciun interpret sau vreo trupa cunoscuta anul acesta, presedintele comisiei, Constantin Teodorescu a raspuns lapidar: "Nu sunt bani"!

A instaurat Constantinescu teroare in primarie?!

2010-04-12T19:54:00.008+03:00

In urma cu ceva timp un angajat al Primariei Barlad, caruia nu am sa-i dau numele pentru a nu-i crea inconveniente mi-a spus urmatorul lucru: "Asta e nebun, nu ne lasa deloc in pace, nici macar in concediu, ne cheama la munca, de parca am fi platiti din banii lui. Si asa se poarta cu toti, nu numai cu mine, nu are pic de respect pentru subordonatii sai".

Pentru a lamuri un pic lucrurile, omul se plangea ca primarul Constantin Constantinescu l-a chemat de acasa, chiar daca era in concediu, pentru a face nu stiu ce treaba prin primarie. Si din spusele lui nu este singurul care s-a aflat in aceasta situatie de-a lungul timpului. Potrivit spuselor lui, de cate ori are Titi vreo treaba cu functionarii ii cheama la munca, nu conteaza ca sunt in concediu.

Stilul mai autoritar al edilului-sef al Barladului reiese si din modul in care colaboreaza cu presa. Inainte de a primi o informatie, ziaristul trebuie sa vorbeasca cu purtatorul de cuvant care la randul lui trebuie sa ceara acceptul primarului. De abia dupa aceea jurnalistul poate vorbi cu cine are treaba. Nimeni nu poate primi informatii din Primarie daca nu-si da acceptul Constantinescu. Si ca o remarca personala, am fost de cateva ori la diversi sefi de servicii din primarie. Subiectul care ma interesa e mai putin important. Interesant e modul in care au reactionat aceastia cand au auzit ca voiam informatii fara a-si fi acordat primarul acceptul. Nici vorba sa sufle vreun cuvintel. De parca daca ar fi spus ceva i-ar fi asteptat ghilotina.

Sunt curios daca asa procedeaza Constantinescu si cu propria persoana atunci cand se afla in concediu. Daca se cheama singur la primarie de cate ori e nevoie de un primar in institutie. Poate edilul a uitat una din prevederile Codului Muncii, potrivit careia fiecare angajat are dreptul la 21 de zile de concediu de odihna pe an. Si culmea, Constantinescu nici macar nu este angajator pentru functionarii din primarie. Foarte multi dintre ei au mai multa vechime acolo decat el. Sefu'-i sef insa!

2010-04-10T11:27:00.004+03:00

Anuntul inca se mai poate gasi la avizierul de langa Biserica Domneasca.

Inedita modalitate de exprimare a dragostei, n-am ce zice :)) Sunt curios daca haiosu a primit raspunsul dorit de la dragostea sa Oana C.

Daca efortul sau a fost in van, il sfatuiesc pe indragostit ca data viitoare sa puna un banner mare pe Primarie, pentru a fi sigur ca febletea sa il va vedea :)

Bataie de joc! Platim pentru a primi apa cu portia

2010-04-09T23:03:00.001+03:00

Societatea care distribuie apa in orasul nostru, SC Aquavas SA, continua, fara sfiala, sa isi bata joc de abonatii sai. Pe langa modul de facturare, de care s-au plans atat de multi barladeni, o alta lacuna foarte importanta a distribuitorului este intruperea apei, actiune ce are loc din ce in ce mai des in ultima perioada.

Ultima sistare a apei a fost chiar ieri. Reprezentantii Aquavas au anuntat cu cateva zile in urma ca intreruperea va fi de la 8 dimineata pana la 12. La orele 14, bineinteles ca nu aveam apa la robinet. Ca doar punctualitatea este ceva de forma la noi in tara.

Intr-adevar sunt defectiuni la reteaua de apa din cauza infrastructurii vechi care trebuie reparate. Intelegem asta. Insa de ce trebuie sa fim noi afectati de acest lucru atat timp cat ne platim factura la apa? Daca ne ducem sa achitam doar 80% din valoarea facturii ce credeti ca ar zice cei de la Aquavas. Va spun eu: "fugi ma de-aici". Cand e vorba de oferit servicii necorespunzatoare, insa, distribuitorul de apa din oras e as.

Daca ar exista interes pentru oferirea unor servicii de calitate sunt sigur ca cei de la Aquavas ar putea sa faca si reparatiile necesare si sa dea si populatiei apa cu care sa se spele dimineata pe fata. S-a gandit oare vreodata conducerea unitatii sa nu mai faca aceaste reparatii ziua si sa le faca noaptea, atunci cand foarte putini dintre noi folosesc apa? Da' ce rost are sa platim ore de noapte angajatilor, lasa ca barladenii sunt prosti si ne batem joc de ei de cate ori vrem noi? Asa gandesc, probabil, cei de la Aquavas.

Personal, nu cred ca problema sistarilor foarte dese a apei va fi rezolvata prea curand. Cel putin nu pana va fi modernizata complet reteaua de apa. Pentru ca ceea ce fac angajatii firmei care ne da apa cu portia acum nu se cheama reparatie, ci carpeala (vezi magistrala de pe Vasile Parvan care se repara in fiecare an si se sparge tot in fiecare an).

Costurile se ridica la milioane de euro, asa ca vom fi nevoiti, cel putin o data pe saptamna de acum in colo, sa ne spalam cu apa minerala pe fata dimineata. De asemenea, vom fi nevoiti sa platim si facturile la Aquavas, ca doar ne ofera niste servicii impecabile...

Muzica pentru cei putini

2010-04-09T20:51:00.002+03:00

Asculta mai multe audio Muzica
Pentru cei pesimisti...

Peste 120 de călători ai unui tren, rămaşi în câmp după ce locomotiva a luat foc

2010-04-09T19:02:00.000+03:00

Peste 120 de călători ai unui tren de persoane care circula pe relaţia Bârlad - Iaşi au rămas în câmp, vineri dimineaţă, timp de aproximativ o oră, după ce locomotiva garniturii a luat foc între staţiile CFR Zorleni şi Banca, din judeţul Vaslui.

Potrivit Poliţiei Transporturi Feroviare, mecanicul de locomotivă a oprit imediat trenul în momentul în care a văzut că a luat foc unul dintre motoare, folosind stingătorul pentru a preveni izbucnirea unui incendiu de mari proporţii.

Ulterior, mecanicul a luat legătura cu Regionala CFR Iaşi, care a dispus trimiterea unei alte locomotive care să preia garnitura de tren rămasă în câmp, formată din patru vagoane.

" Incidentul a avut loc între staţiile Zorleni şi Banca , la aproximativ 15 kilometri de staţia Bârlad. Trenul a rămas blocat pe una din liniile principale şi, pentru a fi continuată cursa, a fost trimisă o altă locomotivă de la depoul din Bârlad. Cei aproximativ 120 de călători aflaţi în tren au aşteptat aproximativ o oră, fără a se înregistra vreun eveniment în acest interval de timp", a declarat, corespondentului MEDIAFAX, comisar Costel Puflea, şeful Biroului Transporturi Feroviare Vaslui.

Potrivit acestuia, nu a fost nevoie de intervenţia pompierilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Vaslui, locomotiva fiind tractată în depoul CFR din Bârlad, unde se va stabili din ce cauză a luat foc motorul.

SURSA: MEDIAFX

Apa gunoaielor! Ne cream propriile surse de infectii?

2010-04-08T21:27:00.005+03:00

Paraul de colectare din spatele blocului ANL de pe Vasile Parvan arata ca dupa razboi. In apa pot fi gasite de la peturi de bere sau ambalaje, pana la cauciucuri, cartoane sau pampersi...folositi bineinteles.

Cine sunt vinovati pentru aceasta situatie este lesne de anticipat. Oamenii din zona, dar in special rromii care locuiesc la o aruncatura de bat, in Ghetou.

Nesimtirea localnicilor ii va afecta in cele din urma tot pe ei, locul este un focar de poluare, iar daca nu va fi in cel mai scurt timp curatat nu este improbabil sa devina si unul de infectie.

Potrivit Hotararii Consiliului Local nr. 22/2002, in astfel de situatii, reprezentantii Primariei Barlad sunt obligati sa acorde somatii locatarilor care arunca gunoaiele in apa, iar in cazul in care nu se conformeaza sa acorde amenzi. Nu are niciun rost sa spunem ca autoritatile se fac ca ploua.

Si ca tot veni vorba de ploaie, cei care locuiesc prin zona spun ca atunci cand cad precipitatii abundente, paraiasul se umple cu apa iar toate gunoaiele se imprastie prin iarba din jur, existand chiar riscul de inundatii. Sa-i pese oare cuiva de lucrul aceasta? Se pare ca nu...

Paraste cocalarul de langa tine. Povestea Dianei

2010-04-08T21:08:00.005+03:00

Nu mai am mare lucru de comentat la aceste fotografii, pentru ca sunt destul de sugestive. Dovedesc inca o data, daca mai era nevoie, ca sunt foarte multi nesimtiti in jurul nostru. Imaginile au fost facute in Gradina Publica, la una din bancile de la intrare. Civilizatia este cu siguranta un cuvant care nu exista in vocabularul aceluia sau acelora care au mancat seminte pe aceasta banca. Diana a fost prima care nu a ramas indiferenta la nesimtirea celor din jur. Daca si tu daca ai o poveste asemanatoare trimite-o pe benea.ionut@gmail.com si ea va fi postata pe acest site. Nu ramane indiferent la nesimtire si prostie! Paraste cocalarul de langa tine!

O prostituata din Barlad a adunat amenzi de trei miliarde

2010-04-07T22:59:00.002+03:00

Sursa: www.click.ro

O prostituata din Barlad are de platit amenzi de aproape trei miliarde de lei vechi.
Fata a fost penalizata pentru ca a fost prinsa practicand meseria in mod repetat.
Chiar daca amenda pentru prostitutie, prevazuta de Legea 61/1991, este de doar 500 de lei individa a ajuns la aceasta suma uriasa deoarece a fost sanctionata de-a lungul timpului de sute de ori. Perseverenta nu gluma!
Foarte multe dintre amenzile care ajung la Serviciul de Taxe si impozite din cadrul primariei sunt cele primite de catre femeile usoare, prinse la meserie.
Chiar daca multi dintre voi ati putea spune ca nu prea ati vazut prostituate prin Barlad, asta nu inseamna ca amenzile pentru aceasta contraventie ajung in numar mic la primarie. Explicatia e simpla. Chiar daca "activeaza" in alta locatie, prostituata va primi sanctiunea tot in orasul in care are domiciliu. Si probabil nu putine reprezentante ale sexului frumos si vandut au ales sa se prostitueze in alte localitati din tara unde nu e atata saracie ca la noi.
Politistii spun ca au sanctionat de nenumarate ori prostituatele barladene insa tot degeaba. Acestea sunt foarte perseverente. Explicatia ar fi ca cele mai multe dintre ele nu au nimic de pierdut, iar practicarea acestui "sport" este singura cale de a se intretine. Mai mult de atat, legea este destul de blanda cu ele. Nu pot intra la puscarie decat daca exista martori care sa declare ca au dat bani pentru a intretine raporturi sexuale cu ele (!) sau daca sunt prinse de catre oamenii legii in flagrant.
In cazul in care nu se impune intocmirea unui dosar penal pentru prostitutie, practicantele celei mai vechi meserii din lume pot fi sanctionate cu o amenda. Daca nu o platesc in 15 zile, se poate ajunge la executare silita. Aceasta procedura este de multe ori inutila, deoarece executori nu au ce se recupereze de la debitori asa ca in cele mai multe cazuri de acest gen se ajunge la insolvabilitate.

Saracia, "chiriasa" din casele barladenilor!

2010-04-06T19:51:00.002+03:00

Daca vedeti pe cineva facand ceea ce face barbatul din imaginea alaturata, cu siguranta strambati din nas si mergeti mai departe. Din pacate, nu e un caz singular. Sunt foarte multe persoane care o duc la fel ca barladeanul din poza.

Lasand la o parte cersetorii care sunt peste tot in oras, numarul persoanelor care o duc de pe o zi pe alta parca e din ce in ce mai mare. Nu ma refer neaparat la cei care se hranesc din resturile de alimente de prin pubele. Ci si la persoanele care fac sacrificii uriase pentru a pune ceva pe masa copiilor, la oameni care nu-si permit, nici macar o data pe an, sa isi cumpere o pereche de blugi, sau la oamenii care se imprumuta in fiecare luna pentru a-si putea plati facturile. Si, din nefericire, nu sunt putini in aceasta situatie.

Judetul Vaslui este, statistic vorbind, cel mai sarac judet din tara si la modul in care merg lucrurile, nu prea avem motive sa fim optimisti. La Directia de Asistenta sociala din cadrul primariei unii barladeni merg mai des decat Basescu prin carciumi, iar la Agentia Locala pentru Ocuparea Fortei de Munca e si mai dramatic. Daca aveti curiozitatea sa va duceti vreodata aici o sa va puneti mainile in cap. Sa vedeti cum se calca lumea pentru a primi viza de somaj. Sau ce cozi sunt la biroul in care se depun dosarele pentru ajutorul de somaj.

Putini avem pretentia sa mergem in masini de lux sau sa ne facem vacanta in Dubai. Cei mai multi dintre noi ne rezumam doar sa ducem o viata decenta. Se pare insa ca cerem prea mult...

Muzica pentru cei putini

2010-04-06T16:05:00.000+03:00

Asculta mai multe audio Muzica

Paraste-l pe cocalarul de langa tine!

2010-04-03T10:05:00.005+03:00

Daca locuiesti in Barlad este imposibil sa nu te fi intalnit niciodata cu un cocalar. Poate l-ai vazut ascultand manele de pe telefon in autobuz, poate s-a bagat in fata ta la coada de la supermarket sau poate te-a indignat cand scuipa nepasator seminte pe strada. Daca da, trimite povestea ta pe benea.ionut@gmail.com si ea va fi postata pe acest blog. Nu sta indiferent, nu-i lasa sa ne acapareze lumea! Paraste-l pe cocalarul de langa tine!

Muzica pentru cei putini

2010-04-03T10:02:00.002+03:00

Asculta mai multe audio Muzica

Limba romana, "ucisa" de Messenger? Kkt!

2010-04-01T21:54:00.003+03:00

Limba romana este o limba destul de grea si e stalcita la tot pasul. De cocalarul care s-a dus la scoala pentru alocatie sau chiar de mareanul care este primar. Metode de a-ti bate joc de limba materna se gasesc la fiecare pas. Dezacordurile, pleonasmul sau greselile gramaticale sunt armele cele mai des folosite impotriva limbii romane. In ultimii ani, mai ales de cand cu raspandirea calculatorului si a Internetului, a mai aparut o arma foarte puternica impotriva folosirii corecte a limbii romane - Messengerul.

Aceasta modalitate de comunicare foarte folosita de romani, dar mai ales de tanara generatie, determina foarte multi adolescenti sa stea cu nasul lipit ore intregi de monitor pentru a vorbi cu prietenii sau, uneori, cu necunoscutii. Asta nu ar fi o problema foarte mare daca, din dorinta de a scrie cat mai repede, sau din incultura, nu s-ar stalci limba romana in halul acesta.

Adolescentii vorbesc pe Messenger cu foarte multe abrevieri. "OK" devine "k", "cu", devine "q", "ce faci", devine "cf" si exemplele pot continua. Altii inlocuiesc chiar literele. Nu se mai zice "misto" sau smecher ci "mijto" si "jmecher".

Din dorinta de a tasta foarte repede unii "messengeristi" nu isi mai fac timp pentru a pune cratimele cand se cuvin. "le-am" devine "leam", "ne-am" devine "neam" s.a.m.d.

Chiar daca nu isi dau seama, foarte multe dintre aceste obisnuite ale generatiei "Messenger" isi pot pune amprenta si in viata de toate zilele. Pentru ca tinerii cu siguranta petrec mult mai mult timp vorbind pe Messenger decat invatand la romana, greselile pe care le fac in conversatiile virtuale le vor face si in viata reala.

Din pacate, nici lectura nu mai e deloc la moda in randul adolescentilor. Multi nu au citit nicio carte in viata lor si daca le spui de Jules Verne te intreaba ce ID de Messenger are.

Rulment, vedeta pe Youtube

2010-03-31T19:47:00.003+03:00

Un barladean a postat zilele trecute pe www.youtube.com un filmulet cu celebrul Rulment din gara, renumit pentru rezistenta la vertij. Sau mai bine spus imunitatea la vertij pentru ca cersetorul poate practica acest sport zeci de minute in sir fara a se opri. Personal nu imi pot explica cum reuseste.

A venit primavara. Incep gratarele. Saraca natura...

2010-03-30T15:12:00.010+03:00

Odata cu sosirea primaverii se va inmulti foarte mult si numarul celor care vor alege sa petreaca timpul liber in natura, la un gratar sau la un picnic cu prietenii. Padurile din jurul Barladului au inceput deja sa fie vizitate in numar mare de concitadinii nostri, micii au inceput sa sfaraie pe gratar, peturile au inceput sa fie golite. Nimic rau in asta, ce-i rau in a sta in mijlocul naturii cu prietenii? Problema e ca multi dintre noi nu avem educatia necesara pentru a fi lasati sa ne petrecem timpul liber in modul acesta. Ne amintim subit de Stefan cel Mare si punem in aplicare a lui tactica a "pamantului parjolit". Aruncam peturile pe jos si ne facem ca uitam sa le mai ridicam. Scuipam semintele pe unde apucam si le acoperim cu ambalajul. Lasam oasele si celelalte resturi de mancare unor lupi imaginari care traiesc pe acolo. Si dupa ce terminam de facut toate aceste lucruri, ne intindem pe sezlongul rabatabil din dotare, ne scarpinam pe burta si ne zicem: "Ce misto e aici, am sa mai zic si la altii de locul asta". Dupa care inchidem acel "o viata mea din masina" si ne vedem linistiti de drum, satisfacuti ca am petrecut o dupa-amiaza frumoasa.

E trist ca actiunile enumerate mai sus par normalitate pentru multi dintre barladeni si nu numai, pentru noi romanii in general. Nu e nimic nou in ceea ce scriu, insa cred ca fiecare dintre noi ar trebui sa tragem un semnal de alarma referitor la acest lucru. Primul pas pe care ar trebui sa il facem este sa nu ne comportam noi in felul acesta cand ne ducem in natura. Si daca putem, sa-i mai tragem de urechi, din cand in cand, pe cei care isi bat joc de spatiile verzi.

Pentru cei care obisnuiesc sa mearga la gratare si sa lase in urma dezastru am cateva lamuriri.

1. Plasticul nu putrezeste. Poti sa-l arunci si in izvorul ala din padure in apropierea caruia faci tu de obicei gratarul tot degeaba. Si descendentii tai foarte indepartati il vor gasi tot acolo.

2. Din cojile de floarea soarelui aruncate pe stratul de frunze din padure nu va creste niciodata nimic cu oricata bere le-ai uda tu.

3. Daca lasi dezastru in urma ta dupa ce te-ai ghiftuit bine de gratar si de bere nu dovedeste ca esti un smecher. Ci dovedeste ca esti un mare prost care nu are nici macar cei sapte ani de acasa, daramite un gram de inteligenta si de cultura.

Capisci?

Barladenii, tot mai nemultumiti de edilii orasului!

2010-03-29T22:30:00.005+03:00

Aproape o suta de barladeni au participat la un sondaj organizat pe acest blogul. Rezultatul demonstreaza, daca mai era nevoie, ca barladenii sunt nemultumit de modul in care autoritatile locale conduc urbea in care ne ducem cu totii traiul. Astfel. 77% din cei care si-au exprimat votul spun ca sunt foarte nemultumiti de edilii orasului, 17% spun ca se putea si mai bine, si doar 5% considera ca actuala administratia a facut o treaba foarte buna de cand a preluat destinele Barladului. Tot pe acest site mai multi barladeni au lasat comentarii in care si-au exprimat nemultumirea la adresa edililor. Iata cateva exemple:

"idiotii astia de la primarie au luat mintile mosnegilor care dau vina pe astia de la cotroceni de foamea din barlad. Nulitati gen solomon sunt responsabili de foamea din oras. Infimi care doar stiu sa vorbeasca si sa manipuleze pe bunica de pe tuguieta care are 8 clase si timp sa se uite la Tv. Sa va bantuie dracu urmatoarea vila construita pe banii barladenilor!"

"Bineinteles ca plombarea o sa se faca mai degeaba.Peste putin timp o sa apara iar gauri.Si daca anul asta au alocat 50 mld de lei,ce se intampla??? o sa fie bani mai multi de furat...nu se mai satura fomistii astia."

"APEL CATRE BARLADENI. fratilor uniti-va impotriva acestui primar,nu se poate asa ceva sa nu repari tu bulevardul principal macar cu cateva masini de bitum RUSINE SA-TI FIE TITI. parca traim in BAGDAD un oras bombardat."

"Eu ma unesc ! dar cu cine? si impotriva cui? Primarul e un exponent al mafiei politico-economice care si-au facut legile de asa natura incat sa aiba intotdeauna dreptate.

Primarul nu are nici un sef caruia sa i te adresezi. E pe tarlaua proprie, inconjurat de pupincuristi usor de cumparat.

Unde sunt asociatiile nonguvernamentale, asociatiile de cetateni, consilierii din opozitia puterii locale?

Primarul are un pumn in gura oponentilor: "nu sunt bani pentru ce vreti voi ! Eu sunt ales de cetateni sa fac ce vreau eu"

Ca sa faci cat de cat fata acestei mafii trebuie sa te cobori la conditia lor, sa ai un cutit in mana cu care sa tai din felia banilor publici, sa folosesti limbajul lor suburban, sa ai un spate mai puternic decat al lor, sa nu iti fie rusine sa-ti ridici fustele in public ca o tiganca in piata.

Ura lor fata de tot ce nu e cu ei e nemarginita. Si, se pare, Barladul nu mai e cu ei. De asta totul a fost lasat balta, sa ne bagam mintile in cap..."

Comentariile sunt de prisos...

Interviu cu un actor: De la viata de scena la cea din afara ei!

2010-03-29T19:30:00.024+03:00

Pe o vreme mohorata, Sorin Ghiorghe a venit in fata blocului meu sa ma ia cu masina. Am coborat amandoi din vehiculul zdruncinat de gropile strazilor din oras, ne-am asezat confortabil pe canapeaua din sufrageria sa si ne-am pus pe treaba. Vorbisem cu el de mai mult timp pentru acest interviu si eram bucuros ca in sfarsit amandoi ne-am facut timp sa stam de vorba.
De ce l-am ales pe el e destul de simplu. E unul dintre cei mai vechi actori ai Teatrului Victor Ion Popa din Barlad. E o om deschis, umblat de meserie prin foarte multe orase din Romania si din strainatate, fara idei preconcepute si, la fel ca si mine, deranjat de multe ori de societatea in care traim.
Sorin Ghiorghe este originar din Megidia. Licentiat in teatru, are 15 ani de cand slujeste Thaliei pe meleagurile barladene. In acest timp a mai pictat (puteti vedea lucrarile sale mai jos), a decorat case, nu pentru bani ci din placere sau a interpretat rolul lui Mos Craciun pentru copilasi.
In facultate a luat lectii de la oameni care au avut de spus un cuvant greu in teatrul romanesc. Pentru cei care iubesc aceasta arta nume ca Stefan Iordache, Grigore Gonta sau Gheoghe Aglaie nu sunt deloc niste necunoscute.
In interviul ce urmeaza veti putea afla ce implica viata de actor, ce sacrifii trebuie sa faci pentru a presta aceasta meserie si cum se comporta un om, care inveseleste saptamanal inimile mohorate a sute de barladeni, in afara scenei.

Ionut Benea: Ce face un actor cand nu este pe scena?

Sorin Ghiorghe: Un actor cand nu este pe scena, in Barlad, nu face nimic iesit din comun. Ma refer la mine. Nu stiu ce se intampla in alte parti, in alte orase din Romania. Si aici pot sa fac referire direct la viata actorilor din Bucuresti. Cei de acolo participa la tot feluri de castinguri pentru spoturi publicitare, pentru filme. Viata lor este un casting continuu. Aici, avand nu putine, chiar foarte putine surse de a face altceva, viata devine destul de banala. Ma intorc acasa, fac curatenie, fac mancare, ma plimb, stau la cozi, fac piata, ies cu prietenii la gratare. In oras mai putin, pentru ca urasc restaurantele, barurile, cluburile, dughenele. Sunt niste locuri in care stai in fum, e multa galagie si muzica e data la maxim de multe ori. Mai degraba prefer sa ies in natura, sa ma plimb. Sunt niste chestii mai batrancioase (razand), sa zic asa. La un moment dat simti nevoia de liniste, simti nevoia sa te armonizezi cu natura. Cam asta este Sorin Ghiorghe, un om normal...cred eu(razand).

I.B.: Nu sunteti din Barlad, cum ati ajuns pe aceste meleaguri?

S.G: Intamplarea a facut sa vad un anunt la TVR 1. M-am trezit dupa facultate ca nu aveam nici un viitor. Ce fac, ce fac, ce fac? Eram pierdut din punctul asta de vedere. In Bucuresti treaba era extrem de delicata. Trebuia sa am un suport financiar consistent pentru a putea ramane acolo. Si eram constient ca daca as fi ramas as fi dus o viata destul de dificila pentru a ma putea afirma in aceasta meserie. Pana sa incep sa devin un artist. Aveam mult de munca si saracia era crunta, cum este si acum de altfel, nu este nimic evoluat din punctul asta de vedere (oftand). Saracia este aceasi la artistul din Romania ca si atunci. Si cum spuneam, am vazut un anunt la televiziune, am vazut ca avea nevoie Barladul de un actor si mi-am zis "äcolo ma duc". Am venit, am dat examen si da-i drumul la treaba.

I.B.: Dupa atatia ani petrecuti pe scena barladeana, regretati acum ca ati vazut atunci acel anunt?

S.G: (o pauza) Nu, nu regret. Barladul, nu stiu daca mi-a oferit ceea ce imi doream, dar am reusit eu sa gasesc in el un loc caldut. Unde sa stau linistit si sa-mi vad de meseria mea. Sa am timp sa diger tot felul de ganduri referitoare la viata de toate zilele cu posibilitate de a le transpune in scena. Sa reflectez mai mult la lucrul asta. Adica realitatea concreta sa o distorsionez pentru a putea fi pusa pe scena. Pentru ca e o mica diferenta intre viata de toate zilele si cea de pe scena. Sunt doua vieti separate, intre care trebuie sa existe foarte putine puncte de comunicare. Daca sunt prea multe atunci devine periculos, nu mai ai echilibrul necesar de a te privi pe tine pe scena. Si ai nevoie de acest control absolut asupra gesturilor, asupra starii fizice, asupra partenerului. Trebuie sa tii cont de toate in momentul in care esti pe scena. In fond asta este si munca actorului. 85% acasa si vreo 15 % pe scena. Meseria asta este un microb care nu te lasa sa stai linistit, nu ai cum. Nu este programul de 8 ore, te-ai dus ti-ai facut treaba, vii acasa, te relaxezi. Nu e deloc asa! Nu exista relaxare in viata de actor. Poate doar in concediu. In rest te gandesti in permanenta la ce ai de facut.

I.B: Cum v-a fost la inceput, singur, intr-un oras in care nu cunosteati pe nimeni?
S

S.G: Dificil si interesant in acelasi timp (razand). Nu stiu daca era interesant pentru ca era dificil sau invers. Cert este ca am reusit sa ma integrez cumva in societatea asta a Barladului. Insa nu mi-a fost usor. Sunt alti oameni fata de cei printre care am crescut eu. Singura asemanare intre Barlad si orasul meu natal, Megidia, este ca amandoua sunt orase sarace. Pe de o alta parte, daca Megidia este un oras cu multa arsita, Barladul este un oras prafuit (intervin eu razand: "la propriu mai nou"), cu multe gropi. Chiar, cand am venit eu aici strazile se prezentau un pic mai bine, acum sunt cumplite. Asta ca sa fac o paranteza. Aici am intrat in contact cu noi conceptii, practic, cu alta lume. Din cauza asta zic ca este interesant. Dificil, deoarece cauti modalitati de a-ti face noi prieteni si pentru ca iti raman in sange datele cu care te-ai nascut. Si e foarte greu sa schimbi ceva din punctul asta de vedere. Cam asta este istoria.

I.B: Ati jucat pe scenele multor orase din tara noastra si nu numai. Ce e diferit fata de orasul nostru din acest punct de vedere?

S.G: Hmmm, cum sa zic. Atmosfera intr-un teatru este unica. E cam aceasi in fiecare oras. Se intampla sa ai noroc de public foarte bun, primitor, cald, inteligent, noncomformist sau chiar obraznic. Am intalnit toate aceste genuri de public. Am fost de exemplu, mi-aduc aminte si acum, in Galati, acolo unde publicul mi-a oferit o foarte frumoasa surpriza. Era un public avizat de teatru si s-a intamplat sa ajungem acolo dupa un drum cu peripetii in care nu prea mergea masina noastra. Aveam o rabla de autobuz, pe care apropo, sper sa o schimbam. Doamne ajuta sa se intample lucrul asta! (razand). Facusem o pana pe drum si, cu chiu cu vai, am ajuns dupa cinci ore. Bineinteles, la un asemenea drum, oboseala isi spune cuvantul, chiar daca nu faci nimic altceva decat sa stai pe scaun. Am inceput noi in forta piesa pana cand, la un moment dat, s-a simtit oboseala evident si s-a facut o burta, asa spunem noi cand spectacolul o ia in jos ca traire, ca amploare, ca emotie. In momentul in care publicul a simtit lucrul asta a inceput sa aplaude pana ne-am revenit. Si aplauzele au durat ceva timp. Pana la urma am dus piesa pana la capat cu succes. A fost ceva extraordinar!

I.B: Vi s-a intamplat vreodata sa fiti si huiduiti?

S.G: Da, in Vaslui am mai primit asemenea recunostinte ca sa zic asa. Si s-a intamplat de vreo doua-trei ori. Bine, nu huiduiti la modul groaznic, ci s-a intamplat sa auzim fluieraturi, comentarii rautaciose. Ce se intampla, ca sa detaliez un pic. Cand au loc lucruri de genul asta nu este vinovat neaparat publicul sau actorul. In momentul in care intri intr-o sala de spectacol trebuie sa ai un anumit comportament. Daca te duci intr-o Casa de Cultura in care nu exista nici macar caldura, e prost luminata, prost intretinuta, cu niste scaune jerpelite, toate aceste aspecte te incomodeaza. Cand intri intr-o sala de teatru speciala, in care sunt conditii propice pentru vizionarea unui spectacol de teatru, atunci iti impui tu ca om un anumit comportament. Stai ba ca nu pot sa fluier, stai ba ca nu pot sa huidui. Si sa-ti mai zic un lucru. Intr-o sala de teatru nu trebuie sa huidui actorul chiar daca actorul joaca prost. El joaca prost pentru ca atat poate. Actorii nu sunt intotdeuna la acelasi nivel de creatie. Sunt si ei oameni. Uneori joaca bine, uneori mai putin bine. Chiar mi-aduc aminte ca la un moment dat au venit la un spectacol de al nostru niste oficialitati barladene. Si dupa ce a inceput spectacolul a inceput sa se lase si frigul, moment in care ei voiau sa plece. Si nu i-am lasat. Vreau sa zic ca au inghetat bocna acele persoane importante din oras, dar nici nu s-au gandit sa incalzeasca sala acea vreodata. Nicidecum. Asta spune totul despre clasa politica din Romania care in acest moment este la pamant.

I.B: Vi s-a intamplat vreodata sa va comportati in viata de zi cu zi ca un personaj de teatru pe care l-ati interpretat?

S.G: Da. Sunt momente in care, cum sa zic eu, intamplarea din viata reala ma duce cu gandul la viata de pe scena. Sunt flash-uri care uneori te fac sa razi, uneori te fac sa iti pui intrebarea cum sa faci sa nu ramai in ele (razand). Mie mi s-a intamplat sa nu mai pot iesi din pielea personajului. Si nu o data, ci de mai multe ori. Mi-am gasit resursele insa pentru a iesi dintr-un personaj si sa reintru in viata cotidiana. Mi s-a intamplat o data dupa o premiera in care am interpretat rolul unui personaj care trebuia sa innebunesca pe parcurs. Iar la sfarsitul piesei innebunea de tot. Era un personaj comic, aparent lejer, insa imi asumasem cu atata responsabilitatea acel personaj, incat mi-am spus, "bai eu trebui sa innebunesc". Bun, si in momentul in care nebunia intervine gradat, chiar si pe parcursul a doua ore, ajungi la sfarsit sa crezi ca esti nebun (razand). Ei bine sentimentul a fost cumplit pentru ca, pur si simplu, nu mai puteam sa ies din personaj. Cateva ore dupa asta nu stiam ce sa fac cu mine. Nu stiam cum sa mananc, cum sa beau apa, lucruri elementare. Si atunci am plecat, era un noiembrie ploios, m-am dus in Gradina. Si de la 8 jumate si pana la 11 si ceva, apoape 12, am stat in ploaie. M-am intors inapoi la teatru, ud fleasca, dupa aceste ore, si de abia atunci am simtit ca mi-am revenit. E cumplita dedublarea. Iti creaza un gol sufletesc imens. Si nu stii cum sa-l umpli. Si e teribil. Cu greu am inceput sa imi aduc aminte de mine si asa am reusit sa imi revin la personajul Sorin Ghiorghe.

I.B: Daca ati putea sa o luati de la capat, ce ati schimba in viata dumneavoastra de actor?

S.G: Nimic. Poate doar cateva lucruri din anii de studentie si mai dinainte de asta. Atunci citeam foarte mult. O biblioteca o dadeam gata intr-o luna. Si mi-as dori acum, sa fi pus mai mult in practica lucrurile pe care le citeam. Atunci preferam sa imi fac un colt personal, o stoa proprie si de acolo sa imi extrag ideiile si energia. Am facut asa si mi-am dat seama ca totusi nu e bine. Trebui sa mai fii ancorat si in realitate.

I.B: Lasand la o parte meseria, care sunt pasiunile omului Sorin Ghiorghe?

S.G: Imi place sa lucrez grafica, pictura, lucruri de astea. Pictura iti ofera un alt orizont de speculatie. Este tot o arta dar iti da alte modalitati de a vedea lucrurile, mult mai rafinate, mult mai fine, decat meseria de actor. Mi-ar placea sa imi aleg locuri in care sa ma joc cu pensula. Eu am cochetat cu grafica vreo doi ani de zile, la Constanta, si mergeam pe malul marii foarte mult si faceam grafica. Era foarte frumos pentru ca intotdeauna marea iti ofera un alt peisaj, in functie de anotimpul in care o vezi.

I.B: Cum va distrati?

S.G: Imi place natura, imi place sa ies in natura. Ies cu prietenii la gratar, la picnic. Natura e frumoasa si trebuie respectata. NU trebuie sa lasam in urma peturi, nu trebuie sa lasam in urma pungi asa cum fac cei mai multi dintre noi. Urasc lucrul asta. E ceva grosolan sa iti bati joc de natura. Mi se pare de neconceput. NU ai voie sa faci asa ceva. Natura e locul in care vii sa te incarci cu energie ca om. Pentru ca oricine are nevoie de energie. E imperios necesar sa iesi din cotidianul acesta cenusiu si sumbru in care traim. Si natura ne ofera acest refugiu. Ce poate fi mai frumos decat sa te duci la o padure, sau intr-un loc in care sa fie multa verdeata? Si e pacat sa nu respectam ceea ce avem in jur. Cum trebuie sa fii ca sa iti bati joc de ceea ce e in jurul tau. Ce fel de om te numesti tu daca faci asta?

I.B: Daca ati putea sa ii dati un sfat omului Sorin Ghiorghe de la 22-23 de ani, care ar fi acela?

S.G: Wow, ce intrebare (surprins). Uite ca la asta nu m-am gandit. M-ai luat prin surprindere. Probabil i-as spune sa fie mai atent la ceea ce se intampla in jurul lui. Mai atent apropo de persoana lui. Stii, exuberanta varstei isi spune cuvantul de multe ori. Se ivesc multe oportunitati. Mi-ar fi placut sa traiesc mai atent, atata tot, caci intensitate a fost. Acum prefer o viata mai calma si mai linistita.

Iata cateva din lucrarile lui Sorin Ghiorghe

Si la urma o melodia care, din pacate, inca mai caracterizeaza viata multor artisti din Romania.

Asculta mai multe audio Muzica

Dumitru Bouros, ales presedintele PNL Barlad

2010-03-28T18:29:00.010+03:00

Ieri, la Casa de Cultura a Sindicatelor, a avut loc Adunarea Generala a Partidului National Liberal, organizatia Barlad. In cadrul intalnirii, penelistii barladeni au ales noua conducere a partidului.

In functia de presedinte a fost ales avocatul Dumitru Bouros, care de aproape un an conducea formatiunea politica insa cu titlu interimar. El a obtinut 119 voturi cu 100 mai multe decat contracandidatul sau, Adrian Barbu, profesor al Grupului Scolar de Arte si Meserii Barlad. Candidatura acestuia din urma a venit tarziu, de abia vineri, si a luat prin surprindere pe foarte multi dintre penelisti.

Tot ieri s-au ales si vicepresedintii organizatiei. Acestia sunt Daniel Olteanu, Ciprian Feraru, Elena Monu, Carmen Fratiman si Cezar Toporas.

Trei dintre cei care au fost alesi in aparatul de conducere al PNL Barlad sunt consilieri locali. Este vorba de presedintele Bouros, Daniel Olteanu si Ciprian Feraru.

"Daca voi fi ales presedinte voi stabili trei obiective principale. Primul dintre ele va fi sa castigam Primaria Barlad, iar celelate doua ca organizatia Barlad a partidului nostru sa dea un deputat si un senator", spunea Bouros inainte sa inceapa votarea.

La Adunare a fost prezent si senatorul Cristian David, care s-a aratat nemultumit de modul in care a condus organizatia fostul presedinte, Dionisie Lefter.

Muzica pentru cei putini!

2010-03-27T11:42:00.001+02:00

Asculta mai multe audio Muzica

Sa fumam moldoveneste!

2010-03-26T20:25:00.004+02:00

De cand cu scumpirea tigarilor de la inceputul anului, s-au inmultit ca ciupercile dupa ploaie cei care vand tigari de contrabanda. Daca faceti un drum de la piata pana la gara este imposibil sa nu va opreasca pe drum vreunul care sa va intrebe daca vreti sa cumparati tigari. Pe unde intra aceste tigari in tara stim cu totii. Pe la punctele de frontiera cu Republica Moldova. De ce intra iar e usor de anticipat. Fie din cauza neatentiilor unor politisti care ar trebui sa controleze la sange pe cei care trec granita, fi din cauza atentiilor date de cei care vin in tara noastra.

Numarul celor care vand tigari de contrabanda s-a inmultit asa de mult si din cauza cererii tot mai mari pentru ele. Sunt mai ieftine decat cele din comert si cu siguranta de asta sunt si atat de multi clienti.

Intrebarea care se pune este cum de oamenii legii nu iau masuri pentru a eradica bisnita cu tigari de contrabanda din orasul nostru? Nu cred ca ar fi asa de greu sa ii depisteze. Pe multi ii recunosti dupa fata. Da’ probabil politistii se ocupa de lucruri mult mai seriose si nu au timp pentru prostii de genul acesta.

Nu va legati de sireturile domnului Solomon!

2010-03-26T20:07:00.006+02:00

In cadrul unei conferinte de presa ce a avut loc vineri, la sediul organizatie PSD Barlad, domnul Adrian Solomon a tinut sa precizeze ziaristilor prezenti ca nu a ajuns deputat pentru simplu fapt ca si-a atacat colegii de alta culoare politica ci si pentru ca a facut cate ceva pentru orasul nostru atata timp cat a fost viceprimar.

„Am vrut sa organizez conferinta de presa in parculetul din fata organizatiei [...] multe dintre ele [n.a parculetele] sunt desenate de mine cu pixul si creionul si cu pasul la fata locului [...] asta ca sa arat unora ca nu am ajuns in Parlament pentru ca l-am injurat pe Tariceanu. Viceprimarul Solomon nu injura pe nimeni, avea reactii, acide de multe ori la nedreptatile pe care le fac unii”, a zis domnul Solomon

Obisnuit, probabil, cu linguselile unora de prin presa, si nu numai, domnul deputat m-a abordat joi, dupa ce iesisem de la conferinta de presa de la primarie, in stilul caracteristic: „Da’ ne tragem de sireturi?”. L-am intrebat de ce spune asta, iar raspunsul sau a fost unul neasteptat pentru mine: „vorbim in particular”. Neasteptat, pentru ca stim ca fostul viceprimar nu se fereste sa spuna pe fata cand are ceva de spus, a dovedit asta de multe ori. Iar faptul ca erau cativa colegi din presa langa mine nu cred ca reprezenta o problema. In fine!

Precizarea facuta la propria-i conferinta de presa, si pe care ati citit-o mai sus, nu a fost adresata nominal cuiva. Eu am considerat ca a fost adresata mie. Daca nu a fost asa, imi cer scuze domnului deputat pentru completarile de mai jos.

1. Faptul ca lucrez la o televiziune din oras nu inseamna ca ceea ce fac sau ce scriu in timpul meu liber are vreo legatura cu slujba mea. Asa cum nici ceea ce faceti dumneavoastra in timpul liber nu are nicio legatura cu Parlamentul. Fiecare avem o viata de serviciu si una in afara ei. E logic.

2. Termenul blog este folosit in limba romana cu intelesul de jurnal online. Adica cel care scrie in el nu spune neaparat ce parlamentari a criticat in ziua respectiva ci poate, pur si simplu, sa scrie ganduri si idei proprii. Faptul ca blogul meu a ajuns, intr-o mai mica sau mai mare masura public, nu schimba deloc lucrurile. Ramane tot un blog. Sunt parerile mele, bune sau rele. Unii pot fi de acord cu ele, altii nu. Asa e normal.

3. Probabil acum va ganditi ca nu era o coincidenta faptul ca purtam un tricou galben cand m-am intalnit cu dumneavoastra in fata primariei. Credeti-ma e o coincidenta! La fel cum a fost o coincidenta si faptul ca am purtat unul maro la conferinta dumneavoastra. Nu am nimic cu nimeni, nu am scris niciodata ceea ce mi-au spus altii ci doar ceea ce am crezut eu ca merita scris. Cand am gresit am recunoscut asta si o voi face si in continuare cand va fi cazul.

4. Nu e asa ca e mult mai interesant sa mai scrie despre dumneavoastra si un ziarist care nu e precum Boc in relatia cu Basescu? Stiti la ce ma refer nu? Eu daca as fi in postura de deputat m-as plictisi sa se scrie despre mine numai de bine. M-as intreba, "bai da’ eu sunt perfect?" Stiti ca este o vorba, daca nu te inteapa inima niciodata, inseamna ca e ceva in neregula cu ea.

5. As vrea ca acel Ionut Benea, cu care va veti mai intalni la conferintele de presa pe care le veti organiza, sa fie tratat ca un reporter de la o televiziune din oras, care isi face doar datoria. Nu ca Ionut Benea, autorul acelui blog in care sunteti personaj principal acum pentru a doua oara. Pentru cel de-al doilea Ionut Benea, va stau la dispozitie oricand, chiar si in particular daca doriti.

6. Observati ca de fiecare data cand v-am scris numele in text am folosit si apelativul „domnul”. Asta pentru a spulbera orice suspiciune cum ca ne-am trage de sireturi...

Cine inseala mai mult statul? Topul teparilor (II)

2010-03-24T21:54:00.004+02:00

Asa cum am promis, am sa prezint si alte meserii sau modalitati de a ne face ca ploua cand vine vorba sa platim impozit la stat. Daca in prima parte a materialului, m-am legat de manelisti si ceferisti, astazi a venit randul altor ocupatii sa fie luate in vizor. Este vorba de catre bisnitari si angajatii la negru.

Sa le luam pe rand.

1. Termenul de bisnitar vine din englezescul "business" care inseamna afacere. La noi caracterizeaza persoanele care cumpara dintr-un loc si vand in alta parte la preturi mult mai mari. V-ati imaginat vreodata ca vreun tarabagiu din asta care cumpara haine de prin bazarul "Europa" de la chinezi si le vinde prin tarabele din Barlad plateste impozitul la stat cum facem cu totii? Daca da, v-ati inselat amarnic! N-am avut niciodata curiozitatea sa intreb un tarabagiu cat castiga din chestia asta. Insa stiu care e diferenta dintre pretul pe care il platesc ei cand cumpara marfa si pretul pe care il cer la vanzare. De multe ori au castiguri si de 300%.

O alta categorie de bisnitari care o duc binisor sunt cei care cumpara bilete la meciuri si le vand la preturi triple. Nu e cazul orasului nostru, nu pentru ca nu ar fi bisnitari, ci pentru ca la singurele meciuri din Barlad, cele de rugby, intrarea e gratis si nu se duce nici dracu. Asta e alta discutie insa. In orasele mari profitul acestor binitari e destul de frumusel. Am avut ocazia de cateva ori sa ma duc la meciurile echipei de fotbal Poli Iasi cu unele echipe mari din tara. Stiti cum procedau astia? Cumparau fiecare cateva sute de bilete si cand se terminau le vindeau chiar de cinci ori mai scumpe. Cine isi imagineaza ca bisnitarii se duc imediat dupa meci la Fisc se inseala amarnic. A, si inca un lucru. La casele de bilete stateau de fiecare data politisti, care ba se faceau ca ploua, ba se faceau ca le suna telefonul. Poate aveau si ei o parte in afacerea asta, cine stie?

Din aceasi categorie mai fac parte si cei care vand tigari cumparate de la fratii nostri de peste Prut sau de la vecinii nostri ucrainieni. In Barlad astia s-au inmultit ca ciupercile dupa ploaie. Daca faci un drum de la piata la gara este imposibil sa nu te opreasca vreun "tuciuriu" care sa incerce sa-ti vanda tigari. N-are sens sa mai spunem ca nu platesc impozit. Da' problema e alta. Bisnitarii de tigari nici nu respecta legea macar. Teoretic, e ilegal sa vinzi tigari de contrabanda. Practic...

2. In ceea ce priveste angajatii la negru situatia este un pic mai delicata. Se incadreaza perfect in categoria oamenilor care nu platesc impozit, insa, personal, nu cred ca ar trebui judecati sau pusi la zid pentru lucrul asta. Si asta pentru ca multi dintre ei nu au nicio vina ca traiesc intr-o tara in care gasirea unui loc de munca e mai grea decat gasirea vreunui neuron intr-un cap de manelist. Ar trebui pusi la zid insa angajatorii care se plimba in limuzine cumparate pe spinarile amaratilor care muncesc ca ocnasii pentru inavutirea lor. De asemenea, mai sunt naivi care pun botul cand angajatorii le spun ca le vor face carte de munca.

Problema e ca cei care lucreaza fara contract individual de munca vor avea de suferit mai tarziu. Lipsa formelor legala inseamna implicit lipsa contributiei la somaj, pensie sau sanatate. Cel care isi lasa sudoarea pe betonul cladirilor din Bucuresti se bucura cand ia 70-80 de lei seara, insa, daca Doamne fereste, cade de pe o schela va regreta.

Mascaricii Tociu si Palade, la Barlad

2010-03-24T18:53:00.008+02:00

Barladenii s-au inghesuit ieri ca la circ sa puna mana pe un bilet gratuit de la mascaricii Super Bingo, renumitii creatori de glume proaste, Romica Tociu si Cornel Palade.

Pusi pe post de mascote la Super Bingo, cunoscuta emisiune de la Antena 1, cei doi si-au creat un obicei din a face glume expirate, din a face misto de fiecare data cand suna un moldovean in emisiune si din a juca in timpul liber in filme cu manelisti, despre manelisti si pentru manelisti. De fapt intreaga lor activitate din momentul de fata cred ca este destinata manelistilor, sau ma rog celor inchisi la minte ca apa calda in tevi. Ei se autoproclama oameni de divertisment, insa pe mine cel putin, cand ii vad, mai tare ma ingrozesc. Ma ingrozesc ca am ajuns sa ne calcam in picioare pentru a prinde un bilet moca la un show de televiziune cu iz de teapa si care nu ar putea niciodata sa existe daca romanii nu ar fi fost saraci. Ma ingrozesc ca inca mai punem botul la aceste glume penalo-cocalaro-manelistice. Ma ingrozesc ca oamenii astia chiar au idoli.

Scapam de gropi? Posibil!

2010-03-22T21:26:00.003+02:00

Slalomul soferilor barladeni printre gropile de pe soselele din urbe ar putea lua sfarsit. Spun ar putea pentru ca foarte multe strazi arata de parca a trecut "Katyusha" toata iarna peste ele.

De astazi, lucratorii de la Reiser, societatea comerciala contractata de catre Primaria Barlad si care se ocupa cu repararea strazilor, au inceput sa inlature covorul asfaltic in zonele in care acesta era "gaurit".

Intrebarea care se pune este daca cei de la Reiser au de gand sa plombeze si portiunea de la Gradina Publica la IRB de pe Bulevardul Republicii. Acolo, soseaua arata asa de rau incat imi vine greu sa cred ca ar putea fi doar plombata ci mai degraba cred ca ar trebui asfaltata din nou. Vom trai si vom vedea!

Anul acesta primaria a alocat de la bugetul local, pentru asfaltarea si repararea strazilor, 50 de miliarde de lei vechi. Suma este de doua ori mai mare decat cea de anul trecut. Asteptam cu nerabdare sa vedem cum vor fi cheltuiti acesti bani si daca vom avea in sfarsit drumuri pe care sa putem conduce fara a ne feri de gropi.

Cine inseala mai mult statul? Topul teparilor! (I)

2010-03-22T20:02:00.011+02:00

In Romania, dupa cum stim cu totii, impozitul pe venit este de 16%. Pentru multi dintre concetatenii nostri birul nu este nici macar optional, daramite obligatoriu.
Sunt o groaza de meserii sau de modalitati in care poti castiga bani fara a plati niciun leut statului roman. Si asta se intampla cu largul concurs al statului roman. Voi incerca sa enumer cateva din categoriile de persoane care castiga sume frumusele fara a plati statului nimic.
De la inceput vreau sa scot din discutie politicienii sau maharii care fac, uneori, combinatii cu milioane de euro. Magarii se fac la cel mai inalt nivel, nu e niciun secret in asta, asa ca nu are rost sa sucim subiectul pe toate partile, ca Badea. De asemenea, nu-i voi include nici pe cei care iau spaga, indiferent de valoare ei. Lucruri de genul asta se fac, le stim, nu are rost sa le mai aducem in discutie.
Ei bine, una din cele mai profitabile meserii si din cauza careia statul ia tepe de sute de mii, poate chiar milioane de euro pe an, este cea de manelist. Astia se duc la nunti, canta pe la botezuri, stau prin ploile de bani de pe la petreceri, da' cand vine vorba de platit impozitul la stat se fac ca nu stiu sa scrie. Pai auzeam ca oligofrenii astia de canta manele cer remuneratii de cateva mii de euro pentru fiecare seara in care se fura mireasa. Pai, stai un pic nenica asta nu inseamna cam cat castiga multi dintre noi intr-un an de zile. Iar noi, populatia, carora nu ne place sa umblam cu parul lins si lanturi de aur la gat, daca nu platim impozitul intr-un an se uita aia de la Fisc la noi ca Guta la un roman de Dostoievski. Da' noi primim fluturas de salariu, manelistii nu. Pai bai statule, ca sa personific un pic, decat sa consumi maculatura cu noi, amaratii, care castigam 200-300 de euro pe luna, nu mai bine i-ai ingropa pe astia in hartii si ai scoate cat scoti in 20-30 de luni de pe spinarea salariului nostru. Da' probabil n-are de unde sa stie statul asta ca manelistii castiga bani grei de cate ori polueaza fonic vreo nunta. Ca nici nu apar astia si arunca cu bani pe la toate televiziunile mai ceva cum arunca forumistii barladeni cu injuraturi in ziaristi!
Sa lasam la o parte categoria asta, ca deja incep sa va plictisesc, si sa mergem la urmatorul punct de pe lista. Ceferistii. Mai exact, controlorii. Ati putea spune ca acum cateva randuri ziceam ca nu ma leg de spagi. Da' eu cred ca banii dati la nas au devenit o obisnuinta atat de des intalnita, incat nu mai poate fi numita spaga. Ba chiar mi s-a intamplat sa se uite "gauratorii" de bilete din trenuri urat la mine cand le-am prezentat biletul. Spaga se cheama cand atat cel care o da cat si cel care o ia se feresc un pic, au un pic de retinere. Nasii nu, vin in compartiment, intind mana, iau banu', intreaba platitorul "Pana unde?" dupa care isi vad linistiti de drum. Multi dintre acesti "godfatheri" autohtoni primesc salariu ca pe un bonus. Si asta pentru ca propozitia "Introduceti codul PIN" cu care se intalnesc ei in zilele de salariu nu este, de cele mai multe ori, nici pe departe la fel de profitabila ca intrebarea "Pana unde?"
Pentru ca sunt atatea moduri, exploatate la maximum, de romani, prin care se poate insela statul voi veni in zilele ce urmeaza si cu o continuare la acest material in care voi prezenta si alte ocupatii prin intermediul carora se poate insela statul foarte usor.